Dacă virajul diplomatic brusc al lui Donald Trump către Rusia va redefini relaţia Moscova-Beijing, este puţin probabil să distrugă parteneriatul lor solid, potrivit analiştilor, notează AFP.
Preşedintele american intenţionează să pună sub semnul întrebării trei ani de front occidental unit împotriva invaziei din Ucraina, marginalizând Kievul şi europenii, pentru moment, de la negocierile de pace care ar putea fi favorabile Kremlinului.
Această dinamică va avea repercusiuni asupra Chinei, deja partener-cheie al Moscovei, către care Rusia s-a îndreptat atunci când a fost afectată de sancţiuni economice şi de izolarea diplomatică din partea Occidentului.
Dependenţa Rusiei faţă de China va fi automat atenuată odată cu încheierea conflictului, afirmă Yun Sun, de la centrul de reflecţie american Stimson Center.
"Rusia este cunoscută în mod tradiţional pentru manevrele sale abile pe scena diplomatică" şi, deşi a fost lipsită de această capacitate în timpul războiului din Ucraina, "acest spaţiu se va redeschide când relaţiile ruso-americane se vor îmbunătăţi", subliniază ea.
În ceea ce priveşte conflictul, China face apel la respectarea integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor, inclusiv a Ucrainei, şi se prezintă ca o parte neutră.
Cu toate acestea, Beijingul nu a condamnat niciodată public Moscova pentru invazia sa şi şi-a consolidat legăturile economice, militare şi politice cu vecinul său rus.
O poziţie criticată de fosta administraţie americană şi de europeni, care făceau apel în mod regulat la diplomaţia chineză pentru a exercita presiuni asupra Rusiei în vederea opririi războiului.
Faptul că Donald Trump a preluat conducerea discuţiilor cu omologul său Vladimir Putin pare să facă din Beijing un mediator mai puţin evident - cel puţin pe termen scurt.
Răsturnarea de situaţie a SUA a determinat analişti politici să facă comparaţii cu fostul preşedinte Richard Nixon, care a efectuat o vizită surpriză în China în 1972.
Aceasta a deschis calea recunoaşterii diplomatice şi a permis Statelor Unite să prindă cu garda jos Uniunea Sovietică şi să o izoleze, care era în conflict cu China la acea vreme.
Urmând aceeaşi logică, o apropiere Trump-Putin ar putea aduce Moscova în sânul diplomaţiei americane, slăbind în acelaşi timp relaţiile sino-ruse.
Dar aceste paralele sunt o „interpretare greşită a istoriei”, deoarece pe vremea lui Nixon, China era „slabă, izolată” şi se temea de un război cu URSS, subliniază Elizabeth Wishnick de la Weatherhead East Asian Institute din cadrul Universităţii Columbia.
Astăzi, China este o superputere şi are legături strânse cu Rusia - ceea ce nu era cazul atunci.
Rusia „va încerca cu siguranţă să îl facă pe Trump să creadă că vrea să se distanţeze de China”, a declarat pentru AFP Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie Rusia Eurasia, un think tank cu sediul la Berlin.
Dar Moscova vede în Beijing un pilon de stabilitate, în faţa lui Trump, care rămâne supus capriciilor electorale, subliniază el.
"De ce şi-ar asuma riscul de a se răfui cu Beijingul, când depind din ce în ce mai mult de acesta, economiile lor sunt interdependente şi împărtăşesc un interes strategic: slăbirea supremaţiei Statelor Unite?", se întreabă el.
Convorbirea Xi-Putin
Aceeaşi constatare o are şi Yun Sun, de la Stimson Center: Washingtonul nu va putea „rupe alianţa Rusia-China, care se bazează pe interese profunde şi durabile”, dar va putea eventual „să perturbe natura şi intensitatea acestei cooperări”, notează ea.
O dovadă a solidităţii relaţiilor sino-ruse: Xi Jinping şi Vladimir Putin au avut luni o conversaţie telefonică.
Preşedintele chinez a salutat „eforturile pozitive” depuse de Moscova şi de alte ţări pentru dezamorsarea crizei ucrainene, iar omologul său rus l-a „informat” cu privire la discuţiile recente dintre Rusia şi Statele Unite.
Vineri, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a aterizat la Beijing pentru o întâlnire planificată cu înalţi lideri chinezi, inclusiv Xi Jinping, au relatat agenţiile ruse. Semn al intensificării dialogului, aceasta este a doua sa vizită la Beijing în trei luni, potrivit presei ruse.
Pentru China, „scenariul optim ar fi ca Rusia să îşi păstreze câştigurile teritoriale din Ucraina şi să reintegreze comunitatea internaţională”, consideră Elizabeth Wishnick.
Acest lucru i-ar „încuraja de asemenea pe liderii chinezi să îşi efectueze propriile anexări teritoriale cu impunitate”, adaugă ea, o referire aparentă la Taiwan.
Pentru Zhao Long, de la Shanghai Institutes for International Studies, China poate juca încă un rol în încheierea conflictului, încurajând dialogul între părţi sau „oferind o platformă” pentru negocieri.
Beijingul ar putea, de asemenea, să contribuie la organizarea menţinerii păcii în Ucraina după război sau să ajute la reconstrucţia ţării „bazându-se pe avantajele comparative ale întreprinderilor chineze”, subliniază el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
