Gestionarea problemei migraţiei, care face obiectul unui fragil acord încheiat vineri la un summit pe această temă la Bruxelles, va fi dosarul prioritar al preşedinţiei semestriale austriece a Uniunii Europene, ce începe duminică, relatează AFP, care prezintă dosarele prioritare.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Austria a ales - în a treia sa preşedinţie a UE - deviza ”O Europă care protejează”, alăturându-se îngrijorării exprimate de cea mai mare parte a statelor membre.

În afară de acest subiect fierbinte, pe care Viena l-a pus deja în capul listei sale înainte ca liderii europeni să se sfâşie pe tema refugiaţilor, Guvernul tânărului cancelar Sebastian Kurz va urma de asemenea să facă progrese în negocierea viitorului buget UE - o problemă spinoasă, pe care a moştenit-o.

Austria şi-a stabilit totodată ca obiectiv să facă progrese în extinderea Uniunii în ţări din Balcanii Occidentali.

Atingerea unor rezultate tangibile ar urma să se dovedească dificlă, din cauza, pe de o parte, a demarării campaniei în vederea alegerilor europene din mai 2019, iar pe de altă parte a negocierilor care trenează cu Regatul Unit în vederea ieşirii sale din Uniune la sfârşitul lui martie 2019.

MIGRAŢIE

Criza politică generată de provocările migraţiei este dosarul numărul unu pe care Viena îl va avea de gestionat împreună cu celelalte 27 de state membre UE. Acordul încheiat vineri rămâne vag pe tema implementării sale, mai ales în privinţa înfiinţării unor ”platforme de debarcare” a migranţilor în afara UE.

Guvernul cancelarului Kurz, aliat cu partidul de extremă dreapta FPÖ, apără o linie ”dură”, pledând în favoarea unei politici europene a migraţiei mai restrictive, printr-o consolidare a protecţiei frontierelor externe ale Uniunii.

Pe site-ul preşedinţiei austriece, el anunţă clar culoarea - ”securitatea” în primul rând -, întrucât precizează că este vorba despre ”lupta împotriva imigraţiei ilegale prin securizarea frontierelor externe”.

El are pe masă spinoasa reformă a Regulametului de la Dublin, care încredinţează ţării de intrare în UE responsabilitatea soluţionării solicitărilor de azil, o reformă aflată în punct mort de peste doi ani.

Pare puţin probabil ca Viena să reuşească să o rezolve. Austria susţine ţările din Grupul de la Vişegrad (V4 - Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia), care au respins propunerea Bruxellesului cu privire la o repartizare punctuală a solicitanţilor de azil - în perioadă de criză.

BUGETUL UE

Cealaltă mare provocare a preşedinţiei austriece este să avanseze în negocierile cu privire la bugetul pe termen lung al UE, în perioada 2021-2027.

Kurz a apreciat săptămâna aceasta ”posibil” să se ajungă la un acord înaintea alegerilor pentru Parlamentul European (PE).

Negocierile cu privire la bugetul plurianual al UE sunt complicate de tăieri propuse de Comisia Europeană (CE) la anvelopa destinată Politicii Agricole Comune (PAC) şi regiunilor.

Marii beneficiari ai politicii agricole - Franţa şi Spania - denunţă pierderi de venituri ale agricultorilor şi cer păstrarea bugetului la nivelul actual.

Posibilitatea utilizării ajutoarelor regionale ca mijloc de presiune politică este alt contencios, cu ţările din Europa de Est.

Acest buget este novator. Pentru prima oară, el va permite finanţarea capacităţilor militare şi infrastructurilor utilizabile de către armate şi dă mijloace financiare Europei Apărării.

EXTINDEREA UE

Austria, din cauza poziţiei sale centrale în Europa şi a istoriei sale, pledează în favoarea unei mai mari integrări a vecinilor săi din Blacanii Occidentali în Uniune şi afişează acest lucru ca pe una dintre priorităţile preşedinţiei sale a UE.

Ea insistă asupra importanţeoi ”stabilităţii” vecinătăţii sale şi pledează în favoarea unei ”preaderări a Balcanilor Occidentali şi Europei de Sud-Est la UE”.

”Această regiune face parte din Europa în termeni de politică economică şi de securitate şi s-a dovedit un partener fiabil în timpul crizei migraţiei”, a explicat ea.

Cu toate acestea, Viena nu riscă să ajungă la rezultate deosebit de concrete.

UE a decis marţi să deschidă negocieri de aderare cu Albania şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia în iunie 2019, cu condiţia ca ele să-şi continue reformele.

Austria ar fi preferat ca acest lucru să se întâmple în timpul preşedinţiei sale, însă Franţa şi Olanda au tras puternic frâna.

Guvernul austriac intenţionează totodată să susţină aceste ţări în apropierea lor de Uniune, dar şi Serbia şi Muntenegrul, mai puţin avansate în negocieri.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.