Mărturiile culese de AFP şi de mai mulţi experţi sugerează că o relaxare a controalelor marocane în zona de frontieră cu Ceuta a favorizat criza migraţională fără precedent cu care s-a confruntat enclava spaniolă săptămâna trecută şi întrebarea care se pune este dacă a relaxat Marocul în mod intenţionat controalele şi dacă da, ce interese ar fi putut urmări Rabat?
Migranţii respinşi susţin că nu a fost instalat niciun baraj de securitate pe cele două drumuri care duc spre Fnideq, localitate cu 77.000 de locuitori situată în vecinătatea Ceutei.
Iar o sursă apropiată operaţiunilor de securitate a declarat pentru AFP că au avut loc „controale normale ale jandarmeriei, fără desfăşurări excepţionale” capabile să gestioneze afluxul de mii de persoane.
Pierre Vermeren, expert specializat în Maghreb, subliniază că poliţia marocană este „foarte eficientă, foarte organizată şi foarte bine informată”. Dacă ar fi vrut să împiedice sosirea tinerilor, susţine el, „ar fi putut bloca drumurile”.
„Am constatat că dispozitivul de securitate fusese redus” şi că „întăririle (poliţieneşti) au sosit abia joi, în jurul orei 19:00 (21:00 ora României)”, adaugă Mohamed Benaissa, preşedintele Observatorului Nord pentru Drepturile Omului.
Până în prezent nu a apărut nicio dovadă a unei decizii luate la cel mai înalt nivel al statului marocan, menţionează AFP.
Riccardo Fabiani, analist al International Crisis Group, consideră totuşi că „există suficiente elemente pentru a estima că (autorităţile de la) Rabat sunt implicate în această criză”. El menţionează în special „înregistrări video care arată forţele de securitate pasive în faţa camioanelor pline de migranţi”, imagini pe care AFP nu a putut să le verifice.
Cunoscând modul de funcţionare al Marocului, „este greu de crezut că autorităţile nu ar fi fost la curent cu ceea ce se întâmpla, ba chiar că nu ar fi facilitat o mişcare de populaţie de o asemenea amploare”, adaugă Haizam Amirah Fernandez, directorul Centrului de Studii Arabe Contemporane din Madrid.
Luni, o sursă marocană apropiată dosarului a negat pentru AFP orice „relaxare” la punctul de trecere a frontierei rutiere. Cu o zi înainte, Ministerul de Interne semnalase „exploatarea răuvoitoare” a reţelelor sociale şi „difuzarea de informaţii înşelătoare”, care ar fi determinat plecarea a zeci de mii de persoane.
În faţa acuzaţiilor îndreptate împotriva Rabatului, unii observatori remarcă faptul că criza a survenit în timpul sărbătorii Ziua Tronului, perioadă în care autorităţile pun tradiţional în evidenţă stabilitatea regatului.
Palatul Regal nu a făcut niciun comentariu cu privire la aceste evenimente, în timp ce regele Mohammed al VI-lea a prezidat, vineri, în momentul culminant al evenimentelor, o ceremonie fără discurs la 30 km de Fnideq.
CE INTERES AR FI PUTUT AVEA RABATUL PENTRU O ASTFEL DE CRIZĂ?
Pierre Vermeren crede că este vorba de „un mesaj de avertisment trimis Spaniei” lui Pedro Sanchez cu privire la problema Saharei Occidentale. Această fostă colonie spaniolă, teritoriu neautonom din perspectiva ONU, este controlată în mare parte de Maroc, dar revendicată de separatiştii din Polisario, susţinuţi de Algeria.
Recenta vizită a prim-ministrului spaniol la Alger ar fi putut stârni mânia părţii marocane, consideră expertul.
În 2021, Marocul a fost acuzat că a facilitat intrarea ilegală în Ceuta a peste 10.000 de tineri marocani pentru a exercita presiuni asupra Spaniei. Câteva luni mai târziu, Madridul avea să-şi exprime sprijinul faţă de planul marocan de autonomie pentru Sahara Occidentală, o schimbare istorică de poziţie.
Un alt dosar crucial îl reprezintă enclavele Ceuta şi Melilla, posesiuni spaniole încă din 1640, respectiv 1497, pe care Marocul le revendică încă de la independenţa sa din 1956.
Afluxul de imigranţi „reaminteşte Spaniei că Ceuta rămâne un teritoriu contestat şi greu de apărat şi că Madridul are nevoie de Rabat pentru a-şi proteja interesele”, explică Riccardo Fabiani.
CU STATELE UNITE ŞI ISRAELUL ÎN MINTE
Unii analişti avansează consideraţii mai ample, într-un context de tensiuni diplomatice între Spania, Israel şi preşedintele Donald Trump.
Riccardo Fabiani observă că „de luni de zile, oficiali de dreapta din Statele Unite şi din Israel au îndemnat Marocul să ia măsuri împotriva Ceutei, ca represalii la adresa sprijinului acordat de Spania palestinienilor şi a poziţiei sale privind războiul din Iran”.
El consideră astfel că evenimentele ar putea ajuta Rabatul să „câştige prestigiu în ochii aliaţilor săi-cheie, Israel şi Statele Unite”, care, de altfel, „s-au bucurat de această situaţie”.
Marocul a obţinut de la Donald Trump, în 2020, un sprijin crucial pentru planul său privind Sahara, în schimbul normalizării relaţiilor sale cu Israelul, care s-au dezvoltat puternic de atunci.
În plină criză, ambasadorul israelian la ONU, Danny Danon, a criticat Madridul, afirmând că Spania, care „nu ratează nicio ocazie de a da lecţii Israelului (...), ar trebui să explice lumii de ce păstrează enclave coloniale în Africa”.
„Spaniolii nu se comportă bine, dar vor învăţa”, a declarat recent Donald Trump.
Intenţia sa ar fi, potrivit expertului Fernandez, de a „pedepsi Spania” şi de a „semăna diviziune” în cadrul Uniunii Europene, în timp ce acest episod a declanşat o criză diplomatică între Madrid şi partenerii săi europeni cei mai critici faţă de politica sa în materie de migraţie.




























