În total 130 de ţări - mai puţin Irlanda şi Ungaria - au ajuns la un acord în vederea unei mai bune impozitări a multinaţionalelor prntr-un impozit minim ”de cel puţin 15%”, un acord salutat drept ”un pas colosal” şi o ”zi istorică”, la mai puţin de o lună după G7, în urma unor negocieri care au durat ani de zile, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”După ani de lucrări şi negocieri intense, acest pachet istoric de măsuri va garanta că marile întreprinderi multinaţionale plătesc impozite juste în lume”, a salutat, citat într-un comunicat, secretarul general al Organizaţiei pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică (OCDE), Mathias Cormann, care a coordnat negocierile.

Un mic grup de ţări - din care fac parte Irlanda şi Ungaria - foarte reticente faţă de propunerea de acord aflată în negociere, cu privire la un impozit minim de 15%, nu a semnat declaraţia de joi, potrivit unei liste prezentate de OCDE.

Guvernul irlandez, prin vocea ministrului de Finanţe Paschal Donohoe, a anunţat însă că ”susţine în ansamblu” acest acord şi că are ”ca obiectiv să găsească o soluţie ca Irlanda să-l poată susţine”.

China, a cărei poziţie era foarte aşteptată, dar şi alte ţări considerate în general paradisuri fiscale au aderat la acord.

Elveţia a aderat - cu anumite condiţii -, a anunţat Departamentul federal elveţian al Finanţelor, subliniind că această ţară alpină cere ca ”intersele ţărilor mici inovatoare să fie atent luate în calcul în formularea finală a regulilor şi ca procedurile legislative ale ţărilor respective să fie respectate la implmentare”.

Statele semnatare reprezintă 90% din PIB-ul mondial.

”Societăţile multinaţionale nu se vor mai putea opune ţările unele altora, cu scopul de a scădea nivelul impozitelor şi de a-şi proteja profiturile în detrimentul veniturilor publice”, a reacţionat, citat într-un comunicat, preşedintele american Joe Biden.

Aceste întreprinderi ”nu vor mai putea evita să plătească partea justă ascunzându-şi profiturile generate în Statele Unite sau în orice altă ţară în jurisdicţii cu o fiscalitate mai slabă”, apreciază şeful statului american.

Secretarul american al Trezoreriei Janet Yellen a salutat ”o zi istorică a diplomaţiei economice”.

Ministrul german al Finanţelor Olaf Scholz a evocat un ”pas colosal către o mai mare justiţie fiscală”, iar omologul său francez Bruno Le Maire a salutat ”acordul fiscal internaţional cel mai important încheiat de un secol”.

Acordul exercită presiuni asupra modelului paradisurilor fiscale celor mai agresive, însă urmează să fie în esenţă în favoarea ţărilor bogate, nuanţează ONG-ul Oxfam.

”Ţările bogate obligă ţările în curs de dezvoltare să aleagă între un acord dezavantajos şi o lipsă de acord”, denunţă ONG-ul într-un comunicat, denunţând dur o ”nouă formă de colonialism economic”.

Declaraţia Comună - care are la bază un acord încheiat la G7, la începutul lui iunie - prevede, de asemenea, o repartizare într-un mod ”mai echitabil” a profiturilor între ţările în care sunt instalate sediile întreprinderilor şi cele în care acestea îşi desfăşoară în mod efectiv activitatea - chiar dacă nu au o prezenţă fizică în acestea.

Această parte a acordului vizează giganţii în domeniul digital.

Industriile extractive - minele de exemplu - şi serviciile financiare reglementate urmează să fie exclude, însă, de la această parte -însă nu şi de la impozitul minim, se arată în text.

Federaţia profesională a indistriilor digitale (CCIA) - din care fac parte Amazon sau Facebook - anunţă, prin vocea preşedintelui său Matt Schruers, că ”aşteaptă cu nerăbdare să participe la detaliile planului de implementare şi îndeamnă ţările să desfiinşeze taxele existente impuse serviciilor digitale şi să renunţe” la alte proiecte similare, aflate în studiu.

Dispozitivul avut în vedere va fi ”de un ajutor preţios statelor” care au cheltuit mult în timpul pandemiei covid-19 şi urmează să finanţeze relansarea economică, subliniază OCDE în comunicat.

”Acest pachet de măsuri nu pune capăt concurenţei fiscale şi nu are vocaţia să facă acest lucru, însă caută să o limiteze potrivit unor reguli convenite la scară multilaterală”, subliniază Cormann.

IMPLEMENTARE ÎN 2023

Participanţii la negocieri şi-au dat termen până în octombrie să ”finalizeze lucrări tehnice” şi să pregătească ”un plan de implementare efectivă în 2023”.

Până atunci, ţările care nu au aderat la acord încă mai pot să facă acest lucru.

”Mă aştept ca acest lucru să se întâmple, ca dinamica politică să ne conducă la acest lucru (...). Irlanda, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, nupoate să menţină mult timp această poziţie, nu este un lucru de avut în vedere”, declară o sursă de la ministerul german al Finanţelor.

Miniştrii Finanţelor din cadrul G20, cre se reunesc săptămâna viitoare la Veneţia, ar urma să aprobe progresele tehnice şi politice realizate joi.

Un prim acord G7, la începutul lui iunie, la Londra, a redat impulsul negocierilor, împotmolite în timpul preţedinţiei lui Donald Trump, relansate după instalarea lui Joe Biden la Casa Albă.

Criza sanitară covid-19, în care statele au cheltuit masiv în lupta împotriva pandemiei şi în susţinerea economiilor lor, a consolidat totodată voinţa politică în vederea ajungerii la un acord menit să crească veniturile fiscale.

Potrivit OCDE, un impozt minim mondial de 15% ar urma să genereze venituri fiscale suplimentare în valoare de aproximativ 150 de miliarde de dolari pe an la nivel mondial.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.