UPDATE - Italia şi România, în fruntea eforturilor de menţinere a fondurilor UE destinate agriculturii şi plăţilor regionale / Anunţul oficial al preşedintelui Nicuşor Dan / Avertismentul consilierului prezidenţial Valentin Naumescu

Şaptesprezece guverne ale UE, între care şi România, au avertizat public faţă de reducerile fondurilor destinate agriculturii şi plăţilor regionale în cadrul viitorului buget pe şapte ani, criticând astfel poziţia Germaniei în cadrul negocierilor, scrie POLITICO. Preşedintele Nicuşor Dan a transmis, sâmbătă, că scrisoarea adresată, alături de alte 16 state, prim-ministrului Irlandez Micheál Martin urmăreşte un obiectiv comun: menţinerea agriculturii şi a coeziunii ca priorităţi centrale în următorul exerciţiu bugetar european. Statele semnatare propun menţinerea nivelului global al finanţării pentru Politica de coeziune şi Politica agricolă comună, precum şi alocarea de resurse suplimentare priorităţilor de importanţă majoră, precum securitatea şi apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică şi rezilienţa. Consilierul prezidenţial Valentin Naumescu a avertizat, tot sâmbătă, că vor urma negocieri dure şi complicate în cadrul Uniunii Europene. ”Riscurile de a avea o discontinuitate a finanţării europene la 1 ianuarie 2028 pot fi destul de mari, dacă nu se va conveni asupra noului Cadru Financiar Multianual până la sfârşitul anului în curs, astfel încât în 2027 să poată fi adoptată legislaţia de aplicare şi finalizate pregătirile tehnice pentru intrarea în vigoare a noii finanţări”, avertizează Naumescu.

CITEȘTE ȘI Nicuşor Dan: Am reunit 17 state membre UE din Grupul Prietenilor Coeziunii în jurul unui obiectiv comun: menţinerea agriculturii şi a coeziunii ca priorităţi centrale în următorul exerciţiu bugetar european

CITEȘTE ȘI Naumescu, după ce România a cerut, alături de 16 state, menţinerea fondurilor UE pentru agricultură şi plăţi regionale: Vor urma negocieri dure şi complicate / Riscurile de a avea o discontinuitate a finanţării la 1 ianuarie 2028 pot fi destul de mari

Scrisoarea — semnată vineri de Italia, Spania şi Polonia, printre altele — exercită o presiune puternică asupra preşedinţiei irlandeze rotative a Consiliului UE pentru a menţine neschimbate cheltuielile de aproape 900 de miliarde de euro din viitorul proiect de buget, care urmează să fie prezentat săptămâna viitoare.

Aceasta generează tensiuni cu o tabără rivală formată din şase ţări condusă de Germania, care a reiterat apelurile la reduceri de câteva sute de miliarde de euro la toate nivelurile într-o scrisoare comună la începutul acestei săptămâni.

„Prin urmare, considerăm că finanţarea totală destinată Politicii de coeziune şi PAC trebuie menţinută în următorul CFM”, au scris cele şaptesprezece ţări în scrisoarea adresată prim-ministrului irlandez Micheal Martin, la care a avut acces POLITICO.

Printre semnatari se numără Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Spania.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi preşedintele român Nicuşor Dan au coordonat iniţiativa şi vor găzdui o reuniune informală a acestor ţări în marja următorului Consiliu European, care va avea loc pe 15 şi 16 octombrie.

Cadrul financiar multianual (CFM) finanţează totul, de la subvenţiile pentru agricultori până la ajutorul pentru dezvoltare, şi se numără printre cele mai dificile negocieri de la Bruxelles.

În 2025, Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034 şi a redirecţionat sute de miliarde de la agricultură şi plăţile regionale, cunoscute sub denumirea de politica de coeziune, către noi priorităţi, precum apărarea şi competitivitatea.

Aşa-numitul grup „Prietenii coeziunii” a avertizat că reducerile suplimentare în domeniul agriculturii şi al coeziunii „nu ar face decât să slăbească [bugetul] şi ar risca să submineze sprijinul public pentru proiectul european”.

Documentul de negociere al Irlandei, sau „negobox”, va pregăti terenul pentru discuţiile dintre cei 27 de lideri ai UE în cadrul summitului de la Bruxelles din octombrie.

Guvernele UE se grăbesc să ajungă la un acord final între ele până la sfârşitul anului, înainte ca alegerile naţionale din Franţa, Polonia şi Italia să ameninţe să deraieze negocierile.

Una dintre cele mai sensibile chestiuni se referă la introducerea unor noi taxe la nivelul UE, cunoscute sub denumirea de „resurse proprii”, pentru finanţarea bugetului. Comisia a propus cinci noi taxe care se estimează că vor genera 66 de miliarde de euro pe an.

Pachetul fiscal este susţinut cu tărie de Franţa, dar propunerile individuale au fost contestate de mai multe guverne naţionale care se tem că vor fi afectate în mod disproporţionat de aceste taxe.

Cele 17 ţări au menţionat în scrisoare că noile resurse proprii „ar trebui să fie autentice, echitabile, simple şi neregresive”.

Pentru a-şi crea o marjă de manevră mai mare, acestea au reînnoit, de asemenea, apelurile de amânare a rambursărilor datoriei acumulate în urma pandemiei de Covid-19, care se estimează că va costa 25 de miliarde de euro pe an, şi s-au opus reducerilor bugetare acordate ţărilor mai bogate, cunoscute sub denumirea de „rabaturi”.