MAI comentează informaţiile conform cărora România s-ar afla printre ţările în care China a înfiinţat secţii de poliţie ilegale, precizând că nu există un acord semnat cu autorităţile chineze care să permită înfiinţarea unor astfel de entităţi şi că toate documentele bilaterale de cooperare din domeniul său de competenţă respectă legislaţia internă a României şi pe cea internaţională.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
”La nivelul Ministerului Afacerilor Interne nu există un acord semnat cu autorităţile din Republica Populară Chineză care să permită înfiinţarea unor astfel de entităţi. Toate documentele bilaterale de cooperare existente în domeniul de competenţă al MAI, indiferent de statul cu care au fost semnate, respectă legislaţia internă a României şi pe cea internaţională. Vă asigurăm că Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile specializate, desfăşoară constant, conform competenţelor, activităţi pentru a se asigura că, pe teritoriul României, nu sunt desfăşurate activităţi care să aducă atingere siguranţei naţionale, ordinii publice şi drepturilor cetăţenilor”, a transmis MAI ca urmare a articolelor în care se afirmă că „România s-ar afla printre ţările în care China a înfiinţat secţii de poliţie ilegale”.
Beijingul ar fi înfiinţat în străinătate peste 100 de aşa-numite secţii de poliţie, pentru a monitoriza, hărţui şi, în unele cazuri, repatria cetăţenii chinezi care trăiesc în exil, folosindu-se pentru aceasta de acorduri bilaterale de securitate încheiate cu ţări din Europa şi Africa, susţine un raport al unui ONG cu sediul în Madrid, care nominalizează şi România, potrivit CNN.
Fiind a doua cea mai mare economie din lume, China a dezvoltat o relaţie tot mai strânsă cu multe dintre ţările în care se presupune că au fost găsite astfel de secţii de poliţie, ceea ce ridică întrebări incomode pentru aceste guverne, care trebuie să echilibreze interesele comerciale cu securitatea naţională, notează CNN.

Organizaţia Safeguard Defenders, cu sediul la Madrid şi care militează pentru drepturile omului, afirmă că a găsit dovezi că Beijingul operează 48 de posturi de poliţie suplimentare în străinătate de când grupul a dezvăluit pentru prima dată existenţa a 54 de astfel de secţii, în septembrie. Într-un nou raport, ONG-ul se concentrează pe amploarea reţelei chineze şi examinează rolul pe care iniţiativele în materie de cooperare poliţienească între China şi mai multe state europene, inclusiv România, Italia, Croaţia şi Serbia, l-au jucat în extinderea reţelei de monitorizare a chinezilor din diaspora.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.