Numărul dosarelor de soluţionat de către procurorii DIICOT a crescut, în anul 2022, cu peste 11 puncte procentuale faţă de anul 2021, ajungând la 30.678, din care circa jumătate au fost cauze nou înregistrate, se arată în raportul de activitate al instituţiei. Astfel, media dosarelor de soluţionat de un procuror a crescut la 154,94 dosare/procuror. ”Chiar şi în condiţiile unui vârf istoric al încărcăturii/procuror, s-a reuşit soluţionarea unui număr de 13.549 cauze, faţă de 12.120 în cursul anului 2021”, arată DIICOT. Prejudiciul total cauzat prin infracţiunile din dosarele soluţionate în 2022 a fost de 752.690.623 lei şi 3.500.000 de euro. Totodată, anul trecut a fost confiscată peste o tonă de droguri.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În raportul privind activitatea DIICOT pe anul 2022 prezentat de procurorul şef adjunct Oana Daniela Pâţu, se arată că anul trecut s-a reuşit punerea sub acuzare, urmată de măsuri preventive, faţă de liderii şi membrii unor importante grupări infracţionale consacrate la nivel naţional, fiind totodată îmbunătăţiţi principalii indicatori statistici ce ţin de finalitatea judiciară; numărul de rechizitorii şi ARV, numărul de inculpaţi trimişi în judecată, numărul de inculpaţi arestaţi trimişi în judecată, numărul de victime ale traficului de persoane identificate.

”Pentru prima oară în ultimii 3 ani s-a inversat tendinţa privind evoluţia numărului cauzelor mai vechi de 5 ani, la 31.12.2022, pe rolul DIICOT mai aflându-se doar 463 dosare mai vechi de 5 ani, faţă de 515 la sfârşitul anului precedent, respectiv faţă de 536 cauze la sfârşitul anului 2020. Se creează astfel premisele reducerii stocului acestor cauze vechi cu oferirea oportunităţii de a investiga fenomenul infracţional în curs de desfăşurare, de a opri la timp activitatea infracţională şi de a sechestra produsul infracţional mai înainte ca acesta să fie reinvestit şi spălat prin metode rafinate”, scrie în raport.

Anul trecut, valoarea totală a bunurilor indisponibilizate prin măsuri asiguratorii în dosarele trimise în judecată a fost de aproximativ 680 de milioane de lei, de 8 ori mai mare decât în anul precedent. 

”Referitor la activitatea de urmărire penală, în anul 2022, procurorii DIICOT au avut de soluţionat 30.678 cauze, din care 15.330 cauze nou înregistrate în perioada de referinţă. Ridicarea restricţiilor de mişcare impuse pe perioada pandemiei de COVID 19 a însemnat revenirea la viaţa normală, numărul cauzelor nou înregistrate fiind chiar mai mare decât în anul 2019, diferenţa fiind dată în general de cauze din sfera consumului de droguri şi de substanţe cu efect psihoactiv”, se arată în document.

Astfel, se constată, în 2022, un plus de 3.210 cauze de soluţionat, în creştere cu 11,69%, şi un plus de 2.303 cauze nou înregistrate, în creştere cu 17,68% faţă de anul 2021.

Media dosarelor de soluţionat de un procuror a crescut de la 143,06 dosare/procuror în 2021, la 154,94 dosare/procuror în 2022 (creştere cu 8,30%).

”Chiar şi în condiţiile unui vârf istoric al încărcăturii/procuror, s-a reuşit soluţionarea unui număr de 13.549 cauze, faţă de 12.120 în cursul anului 2021, respectiv un plus de 1.429 cauze, reprezentând o creştere cu 11,79% faţă de anul 2021. În ceea ce priveşte operativitatea, se constată că în aproximativ 50% din cauzele soluţionate, urmărirea penală a fost finalizată în termen de un an de la sesizare, 173 cauze fiind soluţionate după împlinirea termenului de prescripţie, cu 20,64% mai puţine cauze faţă de anul anterior, în 141 de dosare soluţia fiind dispusă faţă de autori neidentificaţi”, adaugă reprezentanţii DIICOT.

Şi în anul anterior ponderea cea mai însemnată au avut-o cauzele privind traficul de droguri şi operaţiuni cu substanţe apte să producă efecte psihoactive (64,74% - 17.783 cauze, din 27.468 cauze), urmată de cauzele privind infracţiuni informatice (18,39% - 5.052 cauze, din 27.468 cauze) şi de cele vizând traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile (5,51% - 1.513 cauze, din 27.468 cauze).

Dintre dosarele soluţionate, ponderea cea mai însemnată au avut-o cauzele privind traficul de droguri şi operaţiuni cu substanţe psihoactive (74,5% - 8.337 cauze, din 11.190 cauze), urmată de cele privind infracţiuni informatice (14,42% - 1.614 cauze, din 11.190 cauze) şi de cele privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile (4,53% - 507 cauze, din 11.190 cauze), media dosarelor soluţionate de un procuror fiind de 68,43 cauze în 2022, faţă de 63,13 cauze/procuror în 2021, reprezentând o creştere cu 8,4% faţă de anul anterior.

Din numărul cauzelor soluţionate cu rechizitoriu sau acord de recunoaştere a vinovăţiei în cursul anului 2022, ponderea cea mai însemnată au avut-o cele privind traficul de droguri (75,05% - 1.507),  criminalitatea informatică (14,04% - 282) şi  traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile (5,13% - 103).

În ceea ce priveşte soluţiile de trimitere în judecată, în 2022 s-a înregistrat o creştere cu 2,66% a numărului cauzelor finalizate cu rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. Totodată, a crescut cu 8,12% numărul inculpaţilor trimişi în judecată, de la 3.992 în 2021 la 4.316 în 2022, dintre care faţă de 1.626 s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, în creştere cu 12,29 % faţă de anul precedent. 

Prejudiciul total cauzat prin săvârşirea infracţiunilor, în dosarele soluţionate în 2022, la nivelul întregii Direcţii, a fost de 752.690.623 lei şi 3.500.000 euro.

Potrivit DIICOT, în anul precedent nu s-au înregistrat schimbări semnificative faţă de anul 2021 în privinţa constituirii, evoluţiei şi modului de operare al grupărilor criminale organizate.

În materia traficului de persoane, se menţin tendinţele din anii anteriori, România păstrându-şi statutul de ţară de origine pentru victimele traficului de persoane, aflate într-o condiţie de vulnerabilitate crescută, în căutare de oportunităţi mai bune de viaţă. 

În cursul anului 2022 a fost indisponibilizată, în vederea confiscării, cantitatea totală de 1.058,72 kg droguri, dintre care 426,99 kg droguri de mare risc şi 631,73 kg droguri de risc. Totodată, au fost indisponibilizate droguri de risc şi de mare risc reprezentând 509.684 comprimate, 7.826 litri şi 1.414 doze.

De asemenea, au fost capturate 6.641 plante/culturi de cannabis, în greutate totală de 652,58 kg, precum şi 176,93 kg de fragmente vegetale conţinând THC.     

”Din datele conţinute în Raportul european privind drogurile 2022. Tendinţe şi evoluţii, întocmit de către Observatorul European pentru Droguri si Toxicomanie (EMCDDA), rezultă că disponibilitatea drogurilor s-a menţinut şi în 2022 la niveluri ridicate în spaţiul UE, iar, în cazul cocainei, au fost depăşite nivelurile anterioare pandemiei”, atrage atenţia DIICOT. Totuşi, potrivit datelor menţionate în acel raport, România se menţine în continuare sub media europeană în ceea ce priveşte consumul pentru majoritatea tipurilor de droguri.

În ceea ce priveşte criminalitatea informatică, încă este simţită prezenţa grupărilor specializate în activităţi de tip skimming, la nivel teritorial având loc în general doar planificarea activităţilor infracţionale, iniţierea grupului, racolarea anumitor membri, transmiterea echipamentelor sau anumitor componente hardware/software de skimming şi, în final colectarea produsului infacţional; se păstrează tendinţa de constituire şi activare pe teritoriul României a unor grupări infracţionale specializate în activităţi de tip Money Laundering-as-a-Service, respectiv deschiderea de conturi bancare la instituţii financiare din ţară şi mai ales din străinătate, activităţi urmate de un proces de spălare a produsului infracţional,  creşterea numărului de cauze având ca obiect infracţiunea de pornografie infantilă şi de exploatare a minorilor în mediul on-line datorită accesului facil la tehnologie atât al infractorilor cât si al victimelor, dar şi apariţiei noilor moduri de operare - livestreaming, crearea de grupuri închise şi dedicate, prin intermediul diferitelor aplicaţii de social media.

În cursul anului 2022, procurorii DIICOT au participat în 42.496 de cauze penale şi au verificat un număr de 21.951 de hotărâri judecătoreşti.

În anul 2022 au fost declarate 1.042 căi de atac, comparativ cu 1.030 în anul 2021, ceea ce reprezintă o creştere cu 11,65%  a căilor de atac. Dintre acestea, au fost admise 632 de apeluri, recursuri/recursuri în casaţie, contestaţii, contestaţii în anulare, faţă de 611 în anul 2021.

Raportat la cei 4.316 inculpaţi trimişi în judecată, ponderea inculpaţilor achitaţi în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei este de 3,52% din totalul inculpaţilor trimişi în judecată (152 din 4.316), comparativ cu anul 2021, când raportat la cei 3.992 inculpaţi trimişi în judecată, ponderea inculpaţilor achitaţi în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei a fost de 1,32 % din totalul inculpaţilor trimişi în judecată (53 din 3992).

”Menţionăm, sub acest aspect, faptul că din totalul de 152 inculpaţi achitaţi, faţă de un număr de 62 soluţia de achitare a fost dispusă ca urmare a pronunţării Deciziei CCR nr. 176/2022, prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 sunt neconstituţionale. Dacă excludem achitările motivate de dezincriminare rata este de  2,08%”, precizează DIICOT.

În raport se mai arată că principalul obiectiv stabilit pentru acest an îl reprezintă dezvoltarea capacităţii instituţionale de a lupta împotriva criminalităţii organizate, cu accent pe entităţile care se află în conexiune cu grupuri infracţionale care acţionează în străinătate şi care au aptitudinea de a importa în spaţiul naţional metode de săvârşire a infracţiunilor extrem de rafinate şi cu o componentă de violenţă ridicată.

”Investigaţii desfăşurate de organele judiciare din Belgia, Franţa şi Olanda reflectă penetrarea în spaţiul european a unor forme extrem de grave de criminalitate, nemaiîntâlnite în trecut pe continent, ce îmbină moduri de operare diferite, de la coruperea unor funcţionari ai statului până la exercitarea asupra acestora sau a unor membri ai reţelelor infracţionale a unor forme de constrângere constând în răpiri şi asasinate la comandă”, explică procurorii.

La data de 31 decembrie 2022, gradul de ocupare, pe categorii de personal, era următorul: 248 de procurori, reprezentând 81,04% din posturile prevăzute; 65 de specialişti, reprezentând 76,47% din posturile prevăzute; 185 de grefieri-personal auxiliar de specialitate, reprezentând 88,09% din posturile prevăzute; 19 specialişti IT-personal auxiliar de specialitate, reprezentând 95% din posturile prevăzute; 50 de posturi personal conex, reprezentând 98,04% din posturile prevăzute; 22 de posturi personal economic şi administrativ, reprezentând 81,48% din posturile prevăzute; un post consilier juridic, reprezentând 50% din posturile prevăzute; 61 de posturi poliţişti care funcţionează prin detaşare, reprezentând 25,95% din cele 235 de posturi ce pot fi ocupate până la 31.12.2022.

Bugetul DIICOT, actualizat la finele anului, a fost în cuantum de 205.532 mii lei, cea mai mare pondere, 82,54 %, reprezentând-o cheltuielile de personal.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.