Aproximativ 1.800 de cazuri de migraţie ilegală au fost înregistrate, în primele două luni ale acestui an, la frontierele României, fiind o scădere de circa 35% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, arată Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
”În primele două luni ale anului 2024, România a continuat să îşi consolideze acţiunile de combatere a migraţiei ilegale, demonstrând un angajament ferm în gestionarea acestui fenomen la nivel naţional şi în cooperare cu partenerii europeni. În perioada menţionată, la frontierele României au fost înregistrate 1.803 cazuri de migraţie ilegală, evidenţiind o scădere semnificativă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent (aproximativ 35%). Acest rezultat reflectă eficacitatea măsurilor preventive şi de control implementate la nivelul frontierei naţionale, în special la graniţele cu Serbia, Ucraina şi Ungaria, zone cu o incidenţă crescută a tentativelor de trecere ilegală”, arată reprezentanţii MAI, marţi, într-un comunicat de presă.
Ei menţionează că măsurile luate de autorităţile române au cuprins operaţiuni intensive de supraveghere şi patrulare, colaborarea strânsă cu agenţiile europene, precum Frontex, şi cooperarea transfrontalieră cu statele vecine.
Concret, în acest an, structurile Poliţiei de Frontieră Române au depistat 59 de facilitatori (persoane care ajută contra unor sume de bani migranţii să treacă ilegal frontiera), 28 dintre aceştia fiind de cetăţenie română. Peste 80% din numărul total al facilitatorilor au fost prinşi în proximitatea frontierei cu Ungaria.
Reprezentanţii MAI dau exemplu o acţiune pentru destructurarea unei grupări de trafic de migranţi desfăşurată în 12 martie, cu participarea structurilor MAI, în cooperare cu autorităţile judiciare din Bulgaria şi Germania, sub coordonarea procurorilor DIICOT şi cu suportul Europol, care a facilitat schimbul de informaţii. În cadrul acesteia, au fost puse în aplicare 33 de mandate de percheziţie domiciliară în judeţele Dolj, Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Argeş, fiind arestate preventiv 42 de persoane şi confiscate diverse bunuri (inclusiv 7 autoturisme, paşapoarte, arme, echipamente electronice şi sume totalizând peste 50.000 de euro).
Gruparea, formată din cetăţeni români, bulgari, irakieni şi bengalezi, s-a constituit la începutul anului 2023, pe teritoriul României.
”Membrii grupului infracţional au pretins şi primit 4.000 - 5.000 de euro de la fiecare migrant, sumele obţinute fiind ulterior împărţite, în funcţie de poziţia deţinută în ierarhia grupului şi de gradul de implicare în activitatea infracţională. În scopul ascunderii provenienţei ilicite, banii au fost investiţi în autoturisme de lux şi imobile cu destinaţia de locuinţă. Pe parcursul urmăririi penale, au fost documentate 20 de transporturi, vizând, în total, aproximativ 500 de migranţi”, arată sursa citată.
MAI adaugă că România îşi reafirmă angajamentul faţă de consolidarea securităţii frontierei externe a Uniunii Europene şi faţă de o abordare comună şi solidară în gestionarea provocărilor migraţioniste. Cooperarea la nivel european şi internaţional, împreună cu un management eficient al frontierei şi politici de migraţie şi azil adaptate realităţilor actuale, sunt esenţiale pentru asigurarea unui răspuns echilibrat şi uman la fenomenul migraţiei.
Potrivit sursei citate, în primele două luni ale acestui an, la frontierele externe ale UE au fost înregistrate aproximativ 31.200 de treceri ilegale, un nivel similar cu primele două luni din 2023. Majoritatea migranţilor au fost originari din Mali, Siria şi Afganistan.
Ruta Mediteranei Centrale a înregistrat cea mai mare scădere a detecţiilor de migranţi ilegali (-70%), în timp ce rutele Africii de Vest şi Mediteranei de Est au înregistrat cele mai mari creşteri (+541%, respectiv +117%).
”Ruta Africii de Vest a devenit cea mai activă rută din ultima perioadă, cu peste 12.000 de sosiri, aceasta reprezentând cea mai mare valoare înregistrată până în prezent din anul 2011, de când Agenţia Frontex a început să colecteze date statistice pe linia migraţiei ilegale. Anul trecut, această rută a înregistrat cea mai mare creştere procentuală. Important de menţionat este, de asemenea, faptul că în primele două luni ale anului numărul cererilor de azil este în scădere, faţă de anul trecut, în state precum Austria (-35%), Germania (-17%), Franţa (-12%). Cea mai mare creştere fiind înregistrată în Irlanda, respectiv +51%”, mai arată MAI.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
