Al doilea zăcământ aurifer din România, după Roşia Montană, a intrat în malaxorul global al unui miliardar elveţian controversat. Afacerea este derulată printr-o firmă offshore din Caraibe, care a obţinut anul trecut licenţa de exploatare minieră la Rovina, judeţul Hunedoara, iar RISE Project a descoperit acum că magnatul Jean Claude Gandur a fost cel care a înfiinţat-o prin avocaţii panamezi de la Mossack Fonseca.
Elveţianul s-a îmbogăţit tranzacţionând resurse naturale prin cele mai vulnerabile zone ale planetei, în ţări precum Nigeria, Congo, Gabon, Costa de Fildeş sau Irak, afectate grav de războaie şi corupţie.
Zăcământul de la Rovina, Hunedoara, se desfăşoară pe o suprafaţă de 94 de kilometri pătraţi şi se află la o distanţă de aproximativ 50 km de Roşia Montană. Geologii estimează că în cele trei perimetre care alcătuiesc exploatarea s-ar găsi o rezervă de aproximativ 180 de tone de aur şi 400 de mii de tone de cupru.
Compania offshore care a primit anul trecut licenţa guvernamentală de exploatare la Rovina se numeşte Samax România Limited şi a fost înregistrată în Insulele Virgine Britanice, în 1999, la solicitarea miliardarului din ţara cantoanelor. La început, societatea canadiană era controlată de miliardarul eleveţian printr-o altă companie de-a lui, asumată dintotdeauna, cu sediul operaţional în Londra, dar înregistrată efectiv acum 30 de ani tot în Insulele Virgine Britanice (Addax & Oryx Group). De altfel, aceasta din urmă a achitat taxele anuale pentru offshore-ul Samax Romania Limited în conturile registratarului panamez Mossack Fonseca, scriu jurnaliştii de la Rise Project.
Încă de la înfiinţarea Samax România Limited în Insulele Virgine, Alexandru Nicolici devine unul dintre directorii firmei offshore.
“Ţin minte că am ales casa de avocatura Mossack Fonseca pentru că în România apăruse legea minelor şi vroiam să participăm repede la licitaţii. Îmi amintesc că i-am ales pe ei (n.r. Mossack Fonseca) pentru că auzisem că pot să înfiinţeze firme în doar două săptămâni”, spune Alexandru Nicolici pentru Rise Project.
Offshore-ul Samax a obţinut primele licenţe de explorare în Baia Mare, Maramureş, Oraviţa şi Munţii Apuseni şi chiar a încheiat un parteneriat cu societatea de stat REMIN Baia Mare.
“Am explorat, dar n-am găsit nimic. Gandur a băgat vreo cîteva milioane de euro, după care s-a retras. Probabil s-a plictist să aştepte”, mai spune Nicolici.
Jean Claude Gandur a ieşit din actele Samax România Limited în 2004, iar în locul lui a intrat Dino Titaro, geologul firmei canadiene Carpathian Gold Limited. Alături de Titaro si băimăreanul Alexandru Nicolici, un alt angajat-cheie al lui Gandur - Peter Lehner – s-a aflat în offshore-ul Samax până în 2014, ca preşedinte.
Concesiunile obţinute de firma offshore în România au influenţat treptat dinamica afacerii pe piaţa de capital, atrăgând investitori grei în compania Carpathian Gold Inc. listată pe bursa din Toronto, Canada.
Odată cu descoperirile de la Rovina, entitatea canadiană devine mai vizibilă şi raportează Bursei că deţine în portofoliu două zăcăminte importante – unul în Brazilia, celălalt în România. Anul trecut, însă, investiţia din Brazilia a fost vândută pentru că acumulase datorii de peste 261 de milioane de dolari. Cumpărătorul a fost trustul Yamana Gold, printre directorii căreia se regăseşte şi Dino Titaro, cel care l-a înlocuit pe eleveţianul Gandur în documentele offshore ale afacerii Rovina. Dino Titaro apare însă peste tot. Inclusiv în compania Ore Leave Capital care a preluat în 2003 şi societatea deschisă Carpathian Gold Limited (Canada), adică proprietarul Samax România Limited (Insulele Virgine Britanice) în portofoliul căruia se află exploatarea din România. În momentul preluării, miliardarul Jean Claude Gandur se afla încă printre directorii offshore-lui.
Deocamdată, singura exploatare funcţională e zăcământul descoperit la Rovina, în perimetrul ultimei mine de aur, Barza, închisă de statul român la cererea Băncii Mondiale în 1996.
Geologul Alexandru Nicolici, vechiul partener al elveţianului Gandur, sintetizează situaţia: “Noi nu avem nimic acum. Am băgat cam 100 de milioane în cercetare, dar proiectul (exploatarea Rovina – n.r.) nu este demarat. Am primit licenţa de exploatare de la ANRM, dar fără o Hotărâre de Guvern publicată în Monitorul Oficial, licenţa nu are nicio valoare”.
Chiar şi în cazul în care proiectul de la Rovina ar beneficia de respectiva Hotărâre de Guvern, exploatarea nu ar putea începe fără avizul de mediu. Ultimul raport financiar al Carpathian Gold Inc, din septembrie anul trecut, arată că fondurile disponibile ale companiei nu sunt suficiente pentru a finanţa proiectul din România.
Mai multe detalii, pe riseproject.ro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
