Antropologul Vintilă Mihăilescu, profesor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, a declarat, miercuri, în timpul unei conferinţe ThinkFood, că ”produsele tradiţionale” româneşti nu sunt tradiţionale, ci autentice, acestea vânzându-se pe o ”piaţă orală, de produse povestite, care seamănă cu o reţea”.
”Nu mă întreb cum stabilim că produsul acela e autentic (...) Nimeni nu o să ştie să spună ce înseamnă «de al nostru», o să ştie să guste”, a spus Mihăilescu, adăugând că autenticitatea produselor are o valoare mai mult simbolică decât materială şi că poate fi valorificată în ”economia experienţei, în care cumpărătorul nu mai cumpără produse, ci experienţă”.
Profesorul a mai spus că turismul este ”prin excelenţă” e economie a experienţei, cu condiţia ca ţăranii să înţeleagă că oamenii sunt interesaţi de autenticitate.
El a mai explicat că piaţa produselor autentice nici nu ar putea fi una matură, pentru că la nivelul cererii nu există ”connaisseuri” (cunoscători, în limba franceză), care să recomande un tip de produs, care se prepară de ”şase, şapte, opt, nouă secole”. ”Nu ai nici cerere, nici ofertă de profesionişti”, a punctat Vintilă Mihăilescu.
El a precizat că 90% din produsele pe care le avem sunt invenţii. ”Avem o brânză de burduf şi ne gândim cum să facem 20 din ea - adăugăm mărar, nuci, chimen şi de la un soi de brânză, care se chema «brânză de burduf», s-a ajuns la 20 - 30 de tipuri”, a explicat profesorul, adăugând că în România nu există ”brânză de capră tradiţională”, pentru că ”românii nu au făcut niciodată brânză de capră”.
La rândul lui, arhitectul şi antreprenorul Teodor Frolu a spus că există un ”ecosistem local”, care diferă foarte mult de la o zonă la alta, şi care ar trebui să fie păstrat.
”Acest ecosistem e cheia şi face parte din economia experienţei (...) Ce am făcut noi în Deltă a fost să găsim o formulă prin care să definim acest ecosistem specific Deltei. Să fie actual, dar păstrând acele elemente. Sigur, e peşte, bucătăria din peşte, dar mai e un lucru foarte important - cum găteşti (...) Pe urmă, la cum ajunge peştele în ciorbă, iar e un ecosistem - pescarul care, normal, are o lotcă”, a spus Teodor Frolu, referindu-se la proiectul Asociaţiei Ivan Patzaichin - Mila 23, care are scopul de a stimula turismul în Delta Dunării.
Vintilă Mihăilescu s-a referit, de asemenea, la proiectul legislativ ”51% produse româneşti în magazine”, procentul părându-i-se ”aberant, absolut nerealist”. ”Se sare, ca de obicei, în legislaţiile noastre de la o extremă la alta. Până acum nu era nimic, acum facem mai mult decât Franţa. Sigur că e foarte frumos şi foarte bine, dar în perspectiva următorilor 30 - 40 de ani. Doar că până atunci se va schimba legea, pentru că va fi foarte clar că nu poate să funcţioneze”, a explicat profesorul.
Conferinţa ThinkFood ”Pe Româneşte” are loc, miercuri, la Impact Hub, Băcănia Veche din Capitală. Potrivit organizatorilor, discuţiile vizează ”dictatura alimentului românesc, între hipsterie urbană, identitate naţională şi strategie de marcom, despre lanţul trofic al «produsului românesc», de la producţie, colectare, desfacere, finanţare şi comunicare, dar şi iniţiative legislative, perspective identitare şi antreprenoriat în agricultură”.
Evenimentele ThinkFood reprezintă o platformă care angrenează în dezbateri şi conversaţii consumatorul şi actorii relevanţi din lanţul trofic alimentar, pentru a oferi informaţii şi perspective actuale, complexe sau doar neaşteptate asupra alimentelor şi alimentaţiei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
