Regizorul Radu Jude a vorbit joi, după proiecţia celui mai recent lungmetraj al său, ”Inimi cicatrizate”, despre epoca anilor 1930 şi legătura ”obligatorie” cu dictatorii de dreapta, despre muzica aleasă pentru a oferi un contrast între două viziuni despre trecut şi spune că spectatorului îi trebuie oferite indicii că ceea ce vede este pus în scenă sută la sută.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Privirea care vine dinspre prezent către sfârşitul anilor 1930, pentru mine, este încărcată de tot balastul ăsta al dictatorilor de dreapta, care au proliferat atunci una după alta şi de tot antisemitismul galopant, care a culminat în dictatura lui Antonescu şi mi s-a părut că e obligatoriu să leg lucrurile”, a afirmat regizorul.

Radu Jude a povestit că a filmat, mai întâi, finalul - cadrele de la mormântul lui Blecher, în cimitirul din Roman. ”Este interesant că la o sută de metri de mormântul lui Blecher este o groapă comună unde au fost îngropaţi câteva sute de evrei, daţi jos din trenurile morţii”, a explicat el. ”Chiar dacă textele lui Blecher conţin doar câteva scrisori cu vagi elemente că era conştient de toată povestea asta. Pe de altă parte, era prieten cu Sebastian şi îmi închipui că nu se poate să nu fi discutat de asta”.

”Cred că este actuală. Mai ales că s-a discutat acum câţiva ani cu legea anti-legionari, când, dintr-o dată, fel şi fel de oameni apăreau furioşi. Adică nu mai putem să zicem acum de Nae Ionescu? Nu-l mai putem citi pe Cioran? Cred că e o legătură. Elementele astea au fost preluate. Ceauşescu era un admirator al lui Antonescu, de fapt, pentru că şi el avea elementele astea naţionaliste, dar nu era un antisemitism public”.

Despre muzica prezentă în film, Jude spune că oferă un contrast ”foarte bun” între două viziuni despre trecut - ”o viziune de muzeu, a interbelicului romantic, cu romanţe, şi alte elemente care nu erau din zona asta”.

”Când cineva face un film contemporan, să spun aşa, lucrurile sunt foarte complicate teoretic, apropo de reprezentarea realului, dar mai puţin complicat decât atunci când cineva face un film pentru care elementele sunt construite, făcute în aşa fel încât să semene cu un trecut la care avem acces prin alte forme de reprezentare - fie că vorbim despre fotografii, texte, sunete”, a mai explicat cineastul.

În viziunea lui Jude, este foarte necinstit din partea unui regizor să pretindă că reconstituie o parte din trecut la scară reală.

”Foarte necinstit mi se pare să pretinzi că reconstituirea unei părţi din trecut este 1:1. Trebuie să-i dai spectatorului nişte indicii că ceea ce vede este pus în scenă sută la sută. Până şi obiectele de recuzită au fost confecţionate”, a mai spus Radu Jude.

Acţiunea din filmul ”Inimi cicatrizate” are loc în anul 1937 când Emanuel, un tânăr bolnav de tuberculoză osoasă, se internează într-un sanatoriu de pe malul mării. Filmat la Eforie Sud, marea etse un punct important al filmului - prezentă în prim-plan sau folosită drept fundal.

Radu Jude a ales să omagieze literatura prin prezenţa unor cartoane cu texte din opera lui Max Blecher şi să întrerupă ”fluxul posibilităţii spectatorului de a se imersa în lumea filmului”.

”Puritatea limbajului cinematografic este un lucru care mă preocupă din ce în ce mai puţin. Amestecul îmi place tot mai mult”, a completat Radu Jude.

”Inimi cicatrizate” va fi lansat pe marile ecrane româneşti pe 18 noiembrie.

Lungmetrajul ”Inimi cicatrizate”, de Radu Jude, a fost recompensat cu premiul special al juriului şi Don Quijote Prize oferit de International Federation of Film Societies în cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Locarno şi a fost inclus în competiţia oficială a Festival Internacional de Cine de Mar del Plata (Argentina).

Radu Jude, născut pe 28 martie 1977, a absolvit Facultatea de Regie de Film, la Universitatea Media. A lucrat ca asistent de regie pentru filmele ”Amen” (2002), de Costa-Gavras, şi ”Moartea domnului Lăzărescu” (2005), de Cristi Puiu.

Scurtmetrajul său de debut, ”Lampa cu căciulă” (2007), a fost recompensat, între altele, cu premii la festivalurile Sundance, San Francisco, Grimstad, IndieLisboa, Valencia şi Uppsala.

Lungmetrajul său de debut, ”Cea mai fericită fată din lume”, a primit NHK Award, la festivalul Sundace, şi premiul C.I.C.A.E., la Berlinala 2009, pentru ca şase ani mai târziu să primească Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor, cu filmul ”Aferim!”.

Un alt premiu important primit de Radu Jude este menţiunea specială obţinută la Festivalul de Film de la Cannes, pentru scurtmetrajul ”Trece şi prin perete” (2014).

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.