Producţii româneşti premiate la Veneţia şi San Sebastián vor fi prezentate în premieră naţională la a 12-a ediţie a Les Films de Cannes à Bucarest, între 23 şi 31 octombrie, la Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României.
Publicul va desemna şi anul acesta cel mai bun film românesc din secţiunea Avanpremierele Toamnei. Premiul în valoare de 2.500 de euro, acordat de DACIN SARA, va fi oferit producătorului pentru a susţine lansarea filmului pe ecranele româneşti.
„Crai Nou”, câştigătorul marelui premiu la Festivalul de la San Sebastián, Scoica de Aur, urmează parcursul psihologic al unei fete spre procesul ei de dezumanizare. În timp ce încearcă să plece la studii în Bucureşti şi să scape de presiunile familiei sale, Irina se metamorfozează din victimă în agresor ca urmare a diferitelor forme de violenţă la care e supusă. O experienţă sexuală ambiguă cu un artist îi dă puterea să lupte împotriva tensiunilor domestice şi să fugă în Bucureşti. „Crai Nou” este o dramă psihologică despre familie, sex şi un pic de sânge, după cum este prezentat.
„Imaculat”, debutul în lungmetraj al regizorilor Monica Stan şi George Chiper-Lillemark, s-a întors de la Veneţia cu trei premii: a fost desemnat cel mai bun film din secţiunea Giornate degli Autori, unde a fost premiat şi pentru scenariu, şi a primit Premiul „Luigi De Laurentis” pentru film de debut.
Gaia Furrer, directorul artistic al competiţiei Giornate degli Autori, a declarat pe scena galei: „«Imaculat» este o poveste despre fragilitatea multor fiinţe umane, dar mai ales despre discriminarea femeilor care, din păcate, există încă în interiorul şi în afara zidurilor oricărei comunităţi”.
Filmul este povestea Dariei care intră într-o clinică de dezintoxicare ca să renunşe de heroină. Inocenţa ei o salvează de avansurile bărbaţilor din interior şi, în mod surprinzător, ei îi oferă protecţie. Admirată şi ocrotită de toţi, Daria se bucură de atenţie, până când află că orice tratament special se plăteşte pe măsură.
Pelicula este profund autobiografică. „Aveam 18 ani când am ajuns la dezintoxicare şi am fost şocată de cât de bine m-am simţit înauntru. În mediul meu de clasă mijlocie, eu eram cea coruptă. Aici, printre alţi drogaţi, mă simţeam specială. Fiind doar o adolescentă nesigură, am fost instantaneu captivată”, a mărturisit co-regizoarea care are un background în psihologie.
„Miracol”, cel mai nou lungmetraj regizat de Bogdan George Apetri („Periferic”, „Neidentificat”), a avut premiera mondială la cea de-a 78-a ediţie a Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia.
Împărţit în două capitole, „Miracol” o urmăreşte pe tânăra novice Cristina (Ioana Bugarin) în timp ce se strecoară afară dintr-o mănăstire izolată, pentru a merge la un spital din oraşul vecin. Nereuşind să-şi rezolve problemele, se întoarce seara şi are o soartă cumplită pe drum. A doua parte a filmului îl are în centru pe Marius (Emanuel Pârvu), detectivul de poliţie însărcinat cu soluţionarea cazului ei. Marius reface călătoria Cristinei, pas cu pas - într-o structură perfect oglindită. Investigaţia detectivului aduce la lumină indicii şi confesiuni care conduc nu numai înspre adevărul greu de înţeles din spatele acţiunilor Cristinei, ci şi la un posibil miracol.
„Os de peşte”, co-producţie bulgaro-română regizată de Dragomir Sholev, este o percutantă fabulă eco despre Bulgaria de astăzi. Ivo, concesionarul unui camping de la malul mării, refuză să îngroape un nou delfin eşuat în zonă. De data această vrea dreptate şi este hotărât să pornească o anchetă, deoarece corpul delfinului este ciuruit de gloanţe. Ivo, alături de locuitorii din camping, intră într-un război mocnit cu autorităţile, dar acestea nu prea vor să aibă de-a face cu cazul.
În documentarul „O iubire mică, nesemnificativă”, Larisa Crunţeanu, fostă actriţă de televiziune, reviziteaza personajele şi actorii cu care a jucat într-o populară telenovelă românească la câţiva ani de la difuzarea emisiunii. Actorii retrăiesc experienţa comună de pe platou, parcurgând poveştile, trădarea şi nebunia care le-a alcătuit viaţa pe ecran. În timp ce reflectă asupra rolurilor lor ca parte dintr-un triunghi amoros nebun, absurdităţile reality-TV-ului ficţionalizat devin din ce în ce mai vizibile. Au fost doar instrumente într-o poveste scrisă de o mână invizibilă sau au reuşit să creeze o poveste umană prin propriile lor mijloace modeste?
Într-un impas existenţial se află şi nea Jorj, tehnicianul laboratorului foto analog de la departamentul de film al UNATC, care este protagonistul unui documentar observaţional ce îmbină o istoria personală cu analize perspicace despre climatul macro-social.
Sub semnul modernizării, nea Jorj urmează să fie înlocuit de noua conducere, ceea ce va pune capăt carierei lui de-o viaţă. Lupta lui de a-şi păstra slujba devine o chestiune de viaţă şi de moarte, mai mult decât o tranziţie tehnologică, aşa cum o motiveaza conducerea universităţii. În procesul filmării acestui documentar hibrid observaţional şi participativ, Jorj porneşte o prietenie neaşteptată cu regizorul şi fotograful Dragoş Hanciu. În paralel cu protestele anticorupţie din 2017 din România, „Omul cu umbra” propune o privire umanistă asupra unei instituţii care funcţionează ca o oglindă a autorităţilor care conduc ţara.
În urma unui atelier de explorare personală, Mihai şi Octavia - doi tineri cu vieţi complet diferite, decid să înceapă o inconfortabilă şi dureroasă călătorie către ei înşişi. De-a lungul acestui proces, folosindu-şi vocea în moduri nemaiîntâlnite de ei până atunci, şi unul şi celalalt se confruntă cu amintiri, emoţii şi tipare care i-au ţinut ancoraţi în trecut. Călăuziţi de terapeutul Jean-René Toussaint şi de puternica lor dorinţă de a îşi regăsi libertatea interioară, cei doi ajung să îşi dea seama că, în mod neaşteptat, întâlnirea cu ei înşişi îi aduce mai aproape de cei pe care îi iubesc. Documentarul rezultat se numeşte „În mijlocul meu, vocea” şi este realizat de Andra Chiriac Hera, care a transmis: „Sigur că vocea funcţionează în film ca o metaforă a sinelui nostru. Nu doar pentru că a-ţi iubi vocea înseamnă să iubeşti ceea ce eşti, să te asculţi, să-ţi dai ascultare. Dar mai ales pentru că în voce se reflectă emoţiile reprimate, tensiunea pe care ne-o cere efortul de a le ţine sub control, măştile pe care le punem”.
În „Lebensdorf”, al doilea lungmetraj al lui Vali Hotea, care rulează în afara competiţiei la Les Films de Cannes à Bucarest, scriitorul Ducu Dobrescu se confruntă cu un divorţ şi criza vârstei mijlocii. El pleacă din Bucureşti pentru a prelua o rezidenţă de creaţie la Berlin şi astfel ajunge să penduleze între două ţări şi două femei: Andra, soţia sa temperamentală, şi Giulia, marea lui dragoste din tinereţe, stabilită acum într-un sat ecologic din Germania, numit Lebensdorf. În încercarea de a-şi reconstrui viaţa, Ducu va trece printr-o serie de întâmplări când mai stranii, când mai amuzante, dar probabil revelatoare.
Anul acesta, opt scurtmetraje întregesc programul Avanpremierelor Toamnei şi vor fi prezentate în două sesiuni, în ultimul weekend al festivalului: „Interfon 15” (r. Andrei Epure) - Semaine de la Critique 2021; „When Night Meets Dawn” (r. Andreea Bortun) - Quinzaine des Réalisateurs 2021; „Prin oraş circulă scurte poveşti de dragoste” (r. Carina Dasoveanu) - premiat în Cinéfondation, Cannes 2021; „Nanu Tudor” (r. Olga Lucovnicova) - Ursul de aur pentru cel mai bun scurt-metraj, Berlin 2021; „Caricaturana” (r. Radu Jude) - Festivalul de Film Internaţional de la Locarno 2021; „Plastic semiotic” (r. Radu Jude) - Festivalul de Film Internaţional de la Veneţia 2021; „Planuri de vacanţă” (r. Alexandru Mironescu) - Cel mai bun scurtmetraj studenţesc, Festivalul de Film Internaţional de la Sarajevo 2021, Festivalul de Film Internaţional de la San Sebastian 2021; „Acelaşi vis” (r. Vlad Petri) - Menţiune specială, Festivalul Internaţional de Film de la Sarajevo 2021.
Detalii despre festival şi filme pot fi consultate pe filmedefestival.ro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
