Finala Eurovision Song Contest 2026 are loc la Wiener Stadthalle din capitala Austriei. Alexandra Căpitănescu va interpreta piesa „Choke Me” a 24-a în concurs. Republica Moldova este reprezentată de Satoshi cu „Viva, Moldova!”, al 16-lea în ordinea de intrare în concurs. Finlanda, Grecia şi Australia se numără printre favoritele la câştigarea titlului.
UPDATE - Aidan din Malta a visat la Eurovision încă de la vârsta de şapte ani. A participat de patru ori la Concursul Eurovision din Malta înainte de a fi selectat pentru concurs.
„Bella”, compusă împreună cu Joep van den Boom şi Sarah Bonnici, este o baladă pop care îmbină limbile engleză, malteză şi italiană şi vorbeşte despre dragostea după o despărţire.
UPDATE - Serbia participă cu o avalanşă de metal progresiv
Lavina - „avalanşă” în limba sârbă - este o trupă de metal progresiv. Cei şase membri ai săi - Luka Aranđelović (voce), Pavle Aranđelović (clape), Andrija Cvetanović şi Pavle Samardzić (chitară), Nikola Petrović (bas), Bojan Ilić (tobe) şi-au lansat primul album, "Odyssey", în 2022, înainte de a porni într-un turneu prin Europa, cântând în special la Sziget şi la Eurosonic.
Titlul piesei lor, „Kraj Mene”, înseamnă atât „Lângă mine”, cât şi „Sfârşitul meu” în limba sârbă. Fiind prima piesă a trupei cântată în limba lor maternă, aceasta a fost iniţial compusă în limba engleză, înainte de a fi adaptată în limba sârbă.
Australia, o altă mare favorită a competiţiei
Simbol în Australia, Delta Goodrem a cunoscut succesul la vârsta de 18 ani cu primul său album, „Innocent Eyes” - unul dintre cele mai bine vândute albume din istoria muzicii australiene. Diagnosticată cu limfom Hodgkin în 2003, apoi afectată câţiva ani mai târziu de o paralizie nervoasă temporară a limbii, a fost nevoită să înveţe din nou să vorbească şi să cânte.
Melodia "Eclipse" compară iubirea cu o eclipsă solară: două stele care se deplasează fiecare pe orbita sa şi se aliniază pentru o clipă.
UPDATE - Cântăreaţa ucraineană Victoria Leleka îmbină tradiţiile folclorice ucrainene cu improvizaţia jazz.
Piesa sa, „Ridnym” („Pentru cei dragi”), foloseşte metafora broderiei tradiţionale ucrainene pentru a evoca „noul destin” al celor care îi sunt dragi. Piesa conţine şi cea mai lungă notă susţinută din istoria Eurovisionului - o notă care taie respiraţia, de 30 de secunde.
UPDATE - Grecia se numără printre marii favoriţi ai concursului.
Prin piesa „Ferto” - o contracţie a expresiei dialectale greceşti „phere to”, adică „adu-mi asta” -, Akylas enumeră dorinţe materiale - proprietăţi imobiliare, ceasuri de aur, iahturi - pentru a critica mai bine societatea de consum şi a evoca sentimentul de lipsă al unei generaţii care a crescut în timpul crizei economice din Grecia.
Albania participă la Eurovision cu un imn dedicat mamei
Fostul câştigător al emisiunii X Factor Albania, Alis Kallaçi, interpretează piesa „Nân” la Eurovision. Melodia, al cărei titlu înseamnă „mamă” în limba albaneză, este un mesaj de dragoste adresat tuturor mamelor. Este singura melodie din concurs ale cărei versuri au fost traduse în engleză.
Alice Van Eesbeeck, reprezentanta Belgiei, a ales să inverseze sunetele din prenumele său pentru a-şi găsi numele de scenă „Essyla”. Cu „Dancing on the Ice”, cântăreaţa doreşte să transmită un mesaj de rezilienţă, în ciuda „fisurilor din lume”.
UPDATE - Israelul, în competiţie în ciuda unei participări foarte controversate
Este probabil momentul care concentrează cele mai multe tensiuni în cadrul acestei a 70-a ediţii. Cântăreţul franco-israelian Noam Bettan reprezintă Israelul cu piesa sa "Michelle". Co-scrisă împreună cu Yuval Raphael, reprezentanta Israelului la Eurovision 2025, piesa povesteşte în franceză, engleză şi ebraică despre o despărţire dureroasă de o relaţie toxică - protagonista numită Michelle devenind atât muză, cât şi sursă de suferinţă.
Înaintea concursului, Noam Bettan a declarat că se aruncă „în gura lupului”, conştient de controversa legată de prezenţa israeliană în contextul războiului din Gaza. La prima semifinală de la Viena, s-au auzit strigăte de protest din sală.
Germania participă la concurs cu un manifest feminist
Sarah Engels a devenit cunoscută în 2011, atunci când a terminat pe locul al doilea la „Deutschland sucht den Superstar”, versiunea germană a emisiunii de talente „Nouvelle Star”.
„Fire” este un cântec dance-pop conceput ca un manifest al independenţei faţă de un partener toxic. Artista, care conduce şi asociaţia Starke Mädchen, dedicată emancipării tinerelor fete, consideră Eurovisionul o platformă naturală pentru transmiterea acestui mesaj.
UPDATE - Danemarca, una dintre favoritele concursului
Cântăreţ şi compozitor, Søren Torpegaard Lund este şi actor de musical, interpretând roluri principale pe scenele muzicale daneze - Tony în "West Side Story", Romeo în "Romeo şi Julieta". "Før vi går hjem" („Înainte să plecăm acasă”) povesteşte despre incapacitatea de a ieşi dintr-o relaţie toxică.
Søren Torpegaard Lund s-a clasat în top 5 al caselor de pariuri pentru ediţia de la Viena.
UPDATE - JJ, câştigătorul de anul trecut, a dat startul
Artistul JJ a deschis show-ul cu câteva note din „Flautul fermecat” de Mozart, apoi a interpretat piesa „The Queen of the Night”, după care a urmat defilarea artiştilor. JJ a cântat din nou „Wasted Love”, piesa pe care a prezentat-o anul trecut la Concursul European într-o versiune de operă.
Finala Eurovision este prezentată de Victoria Swarovski şi Michael Ostrowski. Spectacolul poate fi urmărit în direct, pe TVR 1 şi TVR+, dar şi pe YouTube.
Eurovisionul se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa?
În cel de-al şaptelea deceniu de existenţă, Eurovisionul se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa. Spania, Irlanda, Slovenia, Islanda şi Ţările de Jos au refuzat să participe la concurs din cauza participării Israelului, în contextul războiului din Gaza.
Presiunea vine şi din afara concursului. Peste 1.100 de artişti - printre care Massive Attack şi Macklemore - au semnat o scrisoare deschisă în luna aprilie a anului trecut, prin care se opuneau participării Israelului, în cadrul mişcării „Fără muzică pentru genocid”.
Care sunt favoriţii?
Două ţări se detaşează ca mari favorite la cea de-a 70-a ediţie a Eurovision.
Finlanda, reprezentată de duo-ul Linda Lampenius şi Pete Parkkonen, a dominat estimările caselor de pariuri. Cei doi artişti vor interpreta „Liekinheitin”, o piesă în finlandeză acompaniată de un violoncel incandescent.
Australia era pe locul 2 în clasamentele caselor de pariuri la finalul semifinalelor. Vedeta australiană Delta Goodrem va cânta „Eclipse”, o baladă despre magia dragostei.
La ediţia din acest an, rezultatele Eurovision sunt stabilite în proporţii egale prin combinarea votului publicului cu cel al juriilor naţionale, fiecare având o pondere de 50%.
Cum poate vota publicul din România
Publicul din România îşi poate susţine favoriţii prin SMS sau online, însă, conform regulamentului Eurovision Song Contest, nu se poate vota pentru reprezentantul propriei ţări. Pentru a vota în Marea Finală 2026, telespectatorii români trebuie să trimită un SMS la numărul 1399, cu numărul de concurs al piesei preferate. În Finală, se pot vota toate piesele cu numerele 01-25, cu excepţia numărului 24, care aparţine reprezentantei ţării noastre. Costul unui vot este de 1 euro + TVA, la care se adaugă tariful standard al mesajului.
Votul online este disponibil pe platforma oficială Eurovision: www.esc.vote. Platforma poate fi accesată atât de pe telefon, cât şi de pe calculator, iar plata se poate face prin card bancar, Apple Pay sau Google Pay. Fiecare utilizator poate acorda maximum 10 voturi, distribuite unui singur concurent sau mai multor participanţi.
Cum poate fi votată România
România poate primi voturi din partea ţărilor aflate în competiţie, dar şi din categoria „Rest of the World”, destinată publicului din statele neparticipante. Astfel, susţinătorii pot vota pentru Alexandra Căpitănescu dacă utilizează o metodă locală de televoting sau de plată online compatibilă cu regulamentul competiţiei şi tastează numărul 24 (poziţia de intrare a României în concurs).
În Marea Finală, votul se va deschide chiar înainte de interpretarea primei piese. Acesta va rămâne deschis pe durata tuturor prestaţiilor şi aproximativ 40 de minute după interpretarea ultimei piese. Se poate vota de până la 10 ori.
Ordinea de intrare în Finala Eurovision 2026
Cele 25 de ţări finaliste care vor urca pe scena Eurovision 2026 sunt:
1. Danemarca – Soren Torpegaard Lund – „For Vi Gar Hjem”
2. Germania – Sarah Engels – „Fire”
3. Israel – Noam Bettan – „Michelle”
4. Belgia – ESSYLA – „Dancing on the Ice”
5. Albania – Alis – „Nân”
6. Grecia – Akylas – „Ferto”
7. Ucraina – LELEKA – „Ridnym”
8. Australia – Delta Goodrem – „Eclipse”
9. Serbia – LAVINA – „Kraj Mene”
10. Malta – AIDAN – „Bella”
11. Cehia – Daniel Zizka – „Crossroads”
12. Bulgaria – DARA – „Bangaranga”
13. Croaţia – LELEK – „Andromeda”
14. Marea Britanie – LOOK MUM NO COMPUTER – „Eins, Zwei, Drei”
15. Franţa – Monroe – „Regarde!”
16. Republica Moldova – Satoshi – „Viva, Moldova!”
17. Finlanda – Linda Lampenius & Pete Parkkonen – „Liekinheitin”
18. Polonia – ALICJA – „Pray”
19. Lituania – Lion Ceccah – „Sólo Quiero Más”
20. Suedia – FELICIA – „My System”
21. Cipru – Antigoni – „JALLA”
22. Italia – Sal Da Vinci – „Per Sempre Sì”
23. Norvegia – JONAS LOVV – „YA YA YA”
24. România – Alexandra Căpitănescu – „Choke Me”
25. Austria – COSMÓ – „Tanzschein”
Medikatv.ro
