Iniţiativa Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor pentru introducerea unei „clauze de coeziune” în viitorul Fond european pentru competitivitate a reunit sprijin parlamentar din şapte state membre: România, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Croaţia, Grecia şi Ungaria, reprezentând preşedinţii comisiilor pentru afaceri europene din aceste state, anunţă deputatul PNL Ovidiu Cîmpean. Demersul urmăreşte ca firmele, universităţile şi centrele de cercetare din România şi din celelalte economii care recuperează decalaje să aibă şanse reale de acces la finanţările europene pentru inovare şi dezvoltare industrială.
Demersul a fost iniţiat de deputatul Ovidiu Cîmpean, vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor şi raportor pentru cadrul financiar multianual 2028–2034 şi este susţinut de Diana Stoica, preşedinta Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, şi de Petrică Lucian Rusu, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României.
Potrivit lui Ovidiu Cîmpean, elaborarea acestei scrisori comune a fost rezultatul unui efort diplomatic coordonat cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE), menit să asigure coerenţa poziţiei României şi exprimarea unei voci unitare în cadrul negocierilor bugetare de la Bruxelles.
”Pentru perioada 2028–2034, Comisia Europeană a propus un buget al Uniunii de aproximativ 1.985 de miliarde de euro, echivalentul a 1,26% din venitul naţional brut al UE. Acesta ar urma să finanţeze dezvoltarea regiunilor, agricultura, infrastructura, cercetarea, tranziţia verde şi securitatea europeană. În această propunere, Fondul european pentru competitivitate, împreună cu programul Orizont Europa, ar beneficia de aproximativ 409,3 miliarde de euro. Pachetul urmăreşte susţinerea proiectelor de la cercetare până la producţie şi introducerea pe piaţă. Domeniile vizate sunt tehnologiile curate şi decarbonizarea industriei; sănătatea, biotehnologiile, agricultura şi bioeconomia; tehnologiile digitale; rezilienţa, securitatea, industria de apărare şi spaţiul. Sumele sunt exprimate în preţuri curente şi fac obiectul negocierilor europene”, precizează Cîmpean.
Pornind inclusiv de la experienţa programului Orizont Europa, semnatarii cer prevenirea concentrării excesive a finanţărilor în statele şi regiunile care dispun deja de capacităţi industriale şi de cercetare puternice. Obiectivul este valorificarea potenţialului întregii Uniuni, cu păstrarea standardelor de calitate, excelenţă şi relevanţă strategică.
”Ar fi absurd să creăm decalaje cu bani europeni, pentru ca apoi să le reparăm cu alţi bani europeni. Competitivitatea şi coeziunea trebuie să se susţină reciproc. Vrem ca proiectele bune din România să aibă şanse reale de finanţare, iar companiile şi cercetătorii noştri să participe la dezvoltarea tehnologiilor şi industriilor viitorului”, a declarat deputatul Ovidiu Cîmpean.
Cele patru garanţii solicitate prin scrisoarea comună sunt:
- indicatori teritoriali care să prevină concentrarea excesivă a finanţărilor în câteva state sau regiuni;
- extinderea participării statelor şi regiunilor cu PIB pe locuitor sub media europeană, cu păstrarea criteriilor de calitate, excelenţă şi relevanţă strategică;
- asistenţă tehnică pentru întreprinderile mai mici, pentru pregătirea proiectelor şi participarea la consorţii europene;
- raportare anuală transparentă către Parlamentul European şi parlamentele naţionale, pentru a vedea unde ajung banii şi ce sectoare beneficiază de ei.
Scrisoarea a fost transmisă prin Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, şi prim-ministrului Irlandei, Micheál Martin, în contextul preşedinţiei irlandeze a Consiliului UE, precum şi celorlalţi destinatari implicaţi în negocierile bugetare.
Demersul se înscrie pe linia cooperării interparlamentare prevăzute de tratatele Uniunii Europene (TUE).
Solicitarea privind clauza de coeziune se sprijină pe articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi pe articolele 174 şi 175 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Aceste dispoziţii stabilesc obiectivul reducerii decalajelor dintre regiuni şi prevăd că politicile şi acţiunile Uniunii trebuie să ţină seama de obiectivele coeziunii economice, sociale şi teritoriale şi să contribuie la realizarea lor.



























