Actriţa Danielle Darrieux a împlinit, luni, vârsta de 100 de ani. Veritabilă legendă a unui secol de cinematografie, ea a întruchipat, înainte de Brigitte Bardot şi de Catherine Deneuve, un ”tipar” pentru orice actriţă franceză: elegantă, amuzantă şi extrem de feminină, informează AFP.com.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Danielle Darrieux locuieşte în prezent în Eure, un departament din nordul Franţei. Potrivit prietenilor ei, celebra actriţă ”nu mai este în măsură să se deplaseze, dar din punct de vedere fizic se simte bine”.

”Este un fenomen unic din acest punct de vedere. Care altă actriţă din Franţa sau chiar din lume poate să se laude cu faptul că şi-a început cariera la vârsta de doar 14 ani şi că a încheiat-o la 93 de ani?”, se întreabă scriitoarea Clara Laurent, autoarea volumului ”Danielle Darrieux, une femme moderne”, publicat recent de editura Hors-Collection.

”M-am născut în aceeaşi zi în care peste tot în Franţa se vând buchete de mărgăritar”, declara amuzată, în cartea ei de memorii, actriţa Danielle Darrieux, care a jucat în 103 filme şi peste 30 de piese de teatru şi a fost considerată un arhetip al frumuseţii feminine de o întreagă generaţie de spectatori francezi.

A fost partenera de neuitat a lui Charles Boyer în filmul ”La ronde” (1951), a lui Jean Gabin în ”La Vérité sur Bébé Dong” (1953) şi a lui Gérard Philipe în ”Le Rouge et le Noir” (1954). Danielle Darrieux, al cărei chip era bucuria fotografilor parizieni, a jucat şi în Statele Unite, remarcându-se în pelicula ”Five Fingers”, regizată de Joseph L. Mankiewicz în 1952.

Născută pe 1 mai 1917 la Bordeaux, fiică a unui medic şi crescând într-o familie de melomani, tânăra Danielle a sărbătorit împlinirea vârstei de 14 ani pe platoul de filmare de la primul ei lungmetraj, ”Le Bal”, de Whilhelm Thiele, în 1931. A devenit una dintre rarele actriţe franceze din acea vreme care şi-au construit o carieră internaţională, colaborând cu cineaşti din Germania, Cehoslovacia şi Ungaria.

”Mergeam în studioul de filmare aşa cum se mergea la şcoală, dar eram leneşă şi am rămas la fel până azi. Nu eram decât o fetiţă, în timp ce alte fete de vârsta mea se jucau deja pretinzând că erau vampe”, povesteşte actriţa în cartea ei de memorii.

- ”Logodnica Parisului” -

De la ”Mayerling” (1935), primul ei rol tragic, la ”Battements de coeur” (1939), de Henri Decoin - primul ei soţ, Danielle Darrieux a devenit preferata francezilor dintre cele două mari războaie mondiale, cu atât mai mult cu cât talentul de actriţă îi era dublat de o voce foarte frumoasă. Francezii au început să o alinte şi să îi spună ”DD”. I se mai spunea şi ”logodnica Parisului”.

Succesul mondial al filmului ”Mayerling” i-a deschis porţile la Hollywood. După ce a semnat un contract pe şapte ani cu studioul Universal, a jucat în filmul ”The Rage of Paris”, cu Douglas Fairbainks Jr., în 1938. Dar, foarte repede, deja celebra ”DD” a început să se plictisească şi, după încă un an, s-a întors în Franţa.

A divorţat în 1941 şi s-a recăsătorit în 1942, cu diplomatul miliardar şi playboy dominican Porfirio Rubirosa. Actriţa nu şi-a întrerupt activitatea în Franţa sub ocupaţia nazistă, filmând pentru Continental, o companie de producţie germană instalată la Paris. 

A participat la celebra călătorie la Berlin întreprinsă în 1942 de un grup de actori francezi. ”Eram o femeie îndrăgostită”, spune ea, explicând că a acceptat acea ”invitaţie” în capitala nazistă pentru a îl vedea pe Rubirosa, care, bănuit de spionaj, tocmai fusese arestat de trupele germane. Sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial a găsit-o pe celebra ”DD” în arest la domiciliu, în Mégève.

S-a căsătorit din nou în 1948, cu scenaristul Georges Mitsinkidès, şi a început o a doua carieră, remarcându-se în filme precum ”Madame de...” şi ”La Ronde”. A lucrat cu frenezie, turnând film după film (”Les Demoiselles de Rochefort”, ”Le Cavaleur”), a jucat în spectacole de teatru la Paris şi a triumfat pe Broadway într-o comedie muzicală despre Coco Chanel. A impresionat din nou pe scenele teatrelor din Paris cu spectacole precum ”Domino” (1970) şi ”Adorable Julia” (1987).

În 1995, a reluat, printre turnee de spectacole muzicale şi seriale de televiziune, rolul unei minunate septuagenare din ”Harold et Maude”. În 2003, a impresionat din nou, acceptând să susţină un one-woman-show, ”Oscar et la dame rose”, pe baza unui text de Eric-Emmanuel Schmitt, care i-a adus un premiu Molière pentru cea mai bună actriţă franceză a anului. 

Deşi avea deja o vârstă avansată, Danielle Darrieux i-a inspirat pe tinerii regizori francezi, precum François Ozon, care a avut inspiraţia de a o distribui în pelicula ”Huit Femmes” din 2002. 

”Danielle Darrieux este singura femeie care mă împiedică să mă tem că îmbătrânesc”, spunea Catherine Deneuve, partenera ei din acel film.

S-a retras din showbiz la vârsta de 93 de ani, în 2010, când a jucat pentru ultima oară într-un film - ”Pièce montée”, de Denys Granier-Deferre - şi pentru ultima oară într-o producţie de televiziune - ” C'est toi, c'est tout”, de Jacques Santamaria.

Cu ocazia centenarului, o retrospectivă dedicată celebrei actriţe franceze a avut loc la cinematograful Grand Action din Paris weekendul trecut. Un colocviu despre activitatea artistei va fi organizat la Universitatea Bordeaux Montaigne în perioada 3-5 mai. Un omagiu special îi va fi adus şi la Cinemateca din Toulouse, în noiembrie. 

În 2009, Cinemateca franceză a organizat o amplă retrospectivă a filmelor sale.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.