Regizorul Radu Jude, al cărui lungmetraj ”Inimi cicatrizate”, după opera lui Max Blecher, a avut premiera duminică la Festivalul de Film de la Locarno, unde se află în competiţia oficială, vorbeşte într-un interviu acordat agenţiei de presă News.ro despre această ”naraţiune cinematografică fragmentată”, pe care a realizatat-o în aproximativ patru ani, admite că, în ultima perioadă, nu a avut disponibilitatea să vizioneze filme româneşti şi speră ca anul viitor să poată filma ”un episod întunecat din istoria României”.
Acţiunea filmului ”Inimi cicatrizate” (România - Germania - Elvţia) are loc în anul 1937, când Emanuel, un tânăr de douăzeci de ani, bolnav de tuberculoză osoasă, se internează într-un sanatoriu de pe malul mării.
Din distribuţie fac parte actorii Lucian Teodor Rus, Ivana Mladenovic, Ilinca Hărnuţ, Şerban Pavlu, Marian Olteanu, Alexandru Dabija, Dana Voicu, Fernando Klabin şi Adina Cristescu.
Scenariul şi regia sunt semnate de Radu Jude, director de imagine Marius Panduru RSC, montajul a fost realizat de Cătălin Cristuţiu, sound designer Dana Bunescu, de sunet s-a ocupat Jűrg Lempen, iar mixajul a fost realizat de Cristinel Şirli. Producător este Ada Solomon, iar co-producători sunt Jonas Dornbach, Janine Jackowski şi Maren Ade, producători asociaţi - Jamal Zeinal Zade, Dan Wechsler.
Ideea de a realiza acest film a pornit de la un apropiat. Radu Jude a recitit cartea şi a lecturat alte două titluri ale lui Blecher, iar ceea ce a rezultat - numeşte el - este o adaptare liberă, o naraţiune cinematografică.
”Inimi cicatrizate” este al patrulea lungmetraj al lui Radu Jude. Născut pe 28 martie 1977, el a absolvit Facultatea de Regie de Film, la Universitatea Media. A lucrat ca asistent de regie pentru filmele ”Amen” (2002), de Costa-Gavras, şi ”Moartea domnului Lăzărescu” (2005), de Cristi Puiu.
Scurtmetrajul său de debut, ”Lampa cu căciulă” (2007), a fost recompensat, între altele, cu premii la festivalurile Sundance, San Francisco, Grimstad, IndieLisboa, Valencia şi Uppsala.
Lungmetrajul său de debut, ”Cea mai fericită fată din lume”, a primit NHK Award, la festivalul Sundace, şi premiul C.I.C.A.E., la Berlinala 2009, pentru ca şase ani mai târziu să primească Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor, cu filmul ”Aferim!”.
Un alt premiu important primit de Radu Jude este menţiunea special obţinută la Festivalul de Film de la Cannes, pentru scurtmetrajul ”Trece şi prin perete” (2014).
Radu Jude a fost membru al juriului Competiţiei de Scurtmetraj a celei de-a 17-a ediţii a Festivalului de Film Cottbus, în 2007, membru al juriului Competiţiei Internaţionale a Festivalului Timishort 2012 şi al juriului international al celei de-a şaptea ediţii a Filminute, în 2012.
De ce aţi ales opera lui Max Blecher pentru a realiza un film?
Radu Jude: A fost o întâmplare. Prietenul meu Dan Nicolaescu, care e pasionat de literatură - ca dovadă librăria lui, Anthony Frost, unde se găsesc cărţi în limba engleză -, m-a întrebat dacă nu cred că e o idee bună să fac un film după romanul "Inimi cicatrizate" al lui M. Blecher. Mi-am amintit atunci că citisem cartea prin anii '90 şi că îmi plăcuse foarte mult, am recitit-o şi mi-a plăcut mai puţin. Dar odată ce am citit celelalte două cărţi ale lui Blecher, "Întâmplări în irealitatea imediată" şi "Vizuina luminată", plus corespondenţa cu Geo Bogza, am înţeles ceva mai mult din sensibilitatea foarte specială a acestui autor şi m-am hotărât să fac filmul. E o adaptare foarte liberă a romanului lui Blecher, o naraţiune cinematografică fragmentată şi care amestecă episoade din toate cărţile lui, din biografia lui, plus alte câteva care nu se regăsesc nicăieri, dar care sunt gândite în aceeaşi direcţie. În plus, lectura mea a fost una istorică, în sensul că atunci când vorbim despre sfârşitul anilor '30, nu putem să nu ne gândim că începe în perioada aceea un lung şir de dictaturi de toate felurile.
Cum aţi descrie acest film? Ada Solomon spunea că este un ”film-poem, un omagiu adus literaturii”.
Radu Jude: Adei îi plac cuvintele mari, eu sunt ceva mai rezervat. În timpul filmărilor, Alexandru Dabija, care joacă - cu mult talent - un rol episodic, mi-a spus că are impresia că filmul ăsta e un fel de eseu. Şi chiar dacă filmul este unul narativ şi nu un eseu cinematografic propriu-zis, cred că pe undeva are dreptate: filmul este o încercare de a transpune pe ecran câteva din temele literaturii lui Blecher - moartea, suferinţa, boală, existenţialismul etc. Nu ştiu cât este de reuşită această încercare, m-aş bucura însă dacă Blecher ar deveni un autor mai popular, aşa cum cred că merită.
Cat timp aţi lucrat pentru lungmetrajul ”Inimi cicatrizate”?
Radu Jude: Scenariul a fost scris acum aproape patru ani. Filmarea a fost realizată, din diferite motive, în mai multe perioade ale anului şi a durat, cu totul, cam 30 de zile. Şi postproducţia vreo şapte luni.
V-ati gândit, odată cu ”Aferim!”, să vă detaşaţi de subiectele propuse de cinematografia românească? ”Inimi cicatrizate” este şi el un proiect cu un concept aparte.
Radu Jude: Nu, nici vorbă, nu ştiu exact ce se întâmplă în cinematografia română, n-am avut nici timp, nici disponibilitate pentru a vedea multe din filmele româneşti din ultimii ani. Am lucrat relativ mult, pe lângă acest film am regizat "Scene dintr-o căsnicie", de Ingmar Bergman, la Teatrul Naţional din Timişoara - un spectacol care va putea fi văzut şi la Festivalul Naţional de Teatru din Bucureşti în octombrie -, am mai scris un scenariu...
Aveţi un plan privind viitoarele creaţii? Veţi merge tot pe un drum nebătut de regizori romani, în general?
Radu Jude: N-am nici un plan, viziunea mea despre film este foarte limitată, mă târăsc pur şi simplu de la un proiect la altul. Pur şi simplu, nu am destul talent, nu am o viziune cristalizată. Pentru moment, de exemplu, aproape am terminat montajul unui film realizat din fotografiile lui Costică Acsinte, apoi om mai vedea. Sper să pot filma anul viitor un nou scenariu, care pune în discuţie relaţia contemporanilor cu un episod întunecat din istoria României.
Dintre filmele româneşti prezente în festivaluri şi premiate, până acum, ”Aferim!” a fost unul dintre cele mai vizionat pe marile ecrane de la noi. Cum credeţi că va fi primit acest nou film de publicul român?
Radu Jude: Sper că bine. Mai bine decât ”Aferim!”. Blecher merită asta, chiar dacă nu el a făcut filmul, dar totul porneşte de la viaţă, moartea şi cărţile lui.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
