Reprezentanţii industriei cinematografice israeliene avertizează asupra angajamentului semnat de aproximativ 1.800 de profesionişti importanţi, care promit să nu colaboreze cu instituţiile cinematografice israeliene pe care le consideră „implicate în genocidul şi apartheidul împotriva poporului palestinian”.
Angajamentul, anunţat luni, a fost semnat iniţial de 1.200 de cineaşti, printre care Yorgos Lanthimos, Ava DuVernay, Asif Kapadia, Boots Riley şi Joshua Oppenheimer; şi actorii Olivia Colman, Mark Ruffalo, Tilda Swinton, Javier Bardem, Ayo Edebiri, Riz Ahmed, Josh O’Connor, Cynthia Nixon, Julie Christie, Ilana Glazer, Rebecca Hall, Aimee Lou Wood şi Debra Winger. De atunci, alţi 600 de profesionişti din industria cinematografică s-au alăturat iniţiativei, printre care Jonathan Glazer, Emma Stone şi James Schamus, Peter Sarsgaard şi Lily Gladstone.
„În calitate de regizori, actori, lucrători din industria cinematografică şi instituţii, recunoaştem puterea cinematografiei de a modela percepţiile”, se arată în angajament. „În acest moment urgent de criză, în care multe dintre guvernele noastre permit masacrul din Gaza, trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a combate complicitatea la această oroare neîncetată”.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Însă reprezentanţii cinematografiei israeliene se pronunţă acum împotriva acestei mişcări, care se inspiră din boicotul cultural care a contribuit la sfârşitul apartheidului în Africa de Sud. Într-o declaraţie transmisă marţi ziarului The Guardian, Nadav Ben Simon, preşedintele Asociaţiei scenariştilor israelieni, a afirmat că apelurile la „boicotarea creatorilor israelieni” sunt „profund tulburătoare şi contraproductive”.
„De zeci de ani, creatorii, artiştii şi povestitorii israelieni - inclusiv eu - ne-am dedicat munca reflectării complexităţii realităţii noastre”, a scris el. „Am dat în mod constant voce naraţiunilor palestiniene, criticilor aduse politicilor guvernamentale şi diverselor perspective care modelează societatea noastră. De-a lungul anilor, am colaborat şi cu colegi palestinieni la filme, seriale şi documentare care urmăresc să încurajeze dialogul, înţelegerea reciprocă, pacea şi încetarea violenţei. Apelurile la boicotarea creatorilor israelieni sunt profund îngrijorătoare. Ele nu promovează cauza păcii. Dimpotrivă, le fac rău tocmai celor care se angajează să promoveze dialogul şi să construiască punţi între popoare. Astfel de măsuri riscă să reducă la tăcere tocmai vocile care se străduiesc neîncetat pentru reconciliere şi înţelegere”.
Angajamentul îi obligă pe semnatari să nu proiecteze filme, să nu apară sau să colaboreze în alt mod cu instituţii pe care le consideră complice - inclusiv festivaluri, cinematografe, posturi de televiziune şi companii de producţie. Exemple de complicitate includ „albirea sau justificarea genocidului şi apartheidului şi/sau colaborarea cu guvernul care le comite”.
„Răspundem apelului cineaştilor palestinieni, care au îndemnat industria cinematografică internaţională să refuze tăcerea, rasismul şi dezumanizarea, precum şi să „facă tot ce este omeneşte posibil” pentru a pune capăt complicităţii la oprimarea lor”, se arată în declaraţie.
Cu toate acestea, Simon contraargumentează că „colegii săi creatori” au rămas „neclintiţi... în convingerea că poveştile sunt instrumente puternice pentru empatie, vindecare şi conectare. Vom continua să ne folosim meseria pentru a promova dialogul şi pentru a lupta pentru încetarea violenţei şi realizarea unei păci juste şi durabile pentru toţi cei care trăiesc în regiunea noastră. Mai presus de toate, mă alătur apelului urgent pentru încetarea imediată a războiului şi pentru întoarcerea în siguranţă a tuturor ostaticilor la casele şi familiile lor.
„În vremuri ca acestea, noi, ca creatori, trebuie să ne dedicăm amplificării luminii, nu adâncirii întunericului”.
Cinematografele din Israel generează în prezent venituri estimate la 80 de milioane de dolari din vânzarea biletelor, majoritatea acestei sume provenind din blockbusterele americane. Industria naţională contribuie, de asemenea, la vânzarea biletelor, filmul istoric „Soda” şi thrillerul „Highway 65” atrăgând publicul în acest an.
Printre titlurile care au fost apreciate la festivalurile de film din întreaga lume se numără „Late Marriage”, „Turn Left at the End of the World” şi „Synonyms”, drama lui Nadav Lapid, care a câştigat Ursul de Aur la Berlin în 2019. Doi ani mai târziu, următorul său film, „Ahed’s Knee”, a câştigat premiul juriului la Cannes.
În 2011, Oscarul pentru cel mai bun scurtmetraj documentar a fost câştigat de „Strangers No More” din Israel, iar doi ani mai târziu, atât „The Gatekeepers”, cât şi „5 Broken Cameras”, o coproducţie palestiniano-israeliano-franceză, au fost nominalizate la categoria cel mai bun documentar.
„The Band’s Visit” (2007) al lui Eran Kolirin şi „Waltz With Bashir” (2008) al lui Ari Folman au fost apreciate de criticii din Israel şi din întreaga lume.
Printre numele notabile care nu apar pe petiţie se numără regizorii filmului „No Other Land”, o coproducţie israeliano-palestiniană care documentează strămutarea forţată a palestinienilor din casele lor din Masafer Yatta, o regiune din Cisiordania ocupată, vizată de forţele israeliene. Filmul a câştigat Oscarul pentru cel mai bun documentar la începutul acestui an.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
