Regizorul Lucian Pintilie a fost recompensat cu premiul pentru întreaga activitate, luni, la gala de deschidere a Festivalului Filmului European, ce a avut loc la Teatrul Naţional din Bucureşti, eveniment la care ambasadoarea Franţei, Michèle Ramis, i-a adus un omagiu publicistei şi disidentei Doina Cornea, care a murit pe 4 mai, la vârsta de 89 de ani.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Premiul pentru reputatul regizor a fost ridicat de actorul Răzvan Vasilescu, care a colaborat cu Pintilie la filme ca „Balanţa” (1992), „Prea târziu” (1996) şi „Niki Ardelean, colonel în rezervă” (2003). Înainte de aceasta, Marius Constantinescu, jurnalist TVR, a prezentat un laudatio cineastului român.

„Un om e liber când hotărăşte să fie liber”, spunea Pintilie pentru revista Cahiers du Cinéma. „Orice reprezentare a anormalităţii ridicată la rang de normalitate şi acceptată ca atare e pasibilă de execuţie. Noi am resimţit libertatea ca pe o povară şi ne-am grăbit să o depunem fără scadenţă în seifurile Securităţii. Eu nu am vrut să încredinţez”.

Un mentor pentru tinerii cineaşti ai prezentului, Lucian Pintilie a fost subiectul a numeroase articole apărute în publicaţii din întreaga lume. „Un artist de o inteligenţă şi ironie uriaşe, care a trecut de la film la teatru cu aceeaşi eleganţă cu care a combinat în opera sa observaţia socială cu poezia vizuală. Mereu furios, cinic, subversiv, deranjant şi niciodată dispus să accepte compromisul fie el politic sau artistic, Pintilie a ales exilul impus, atunci când regimul din România nu a avut altă soluţie de a-l rduce la tăcere decât lovit sub centură”, a scris Mihai Chirilov.

„Întinsă pe cinci decenii, opera cinematografică a lui Lucian Pintilie e un strigăt de revoltă îmbibat de umor macabru”, a notat Michael Phillips în Chicago Tribune. „Filmele sunt intense şi incomode, alteori brutale şi vii. România lui Pintilie este un ţinut dincolo de cinism, plin de lozinci şi nedreptăţi şi cu firave speranţe de căinţă sinceră pentru orice lucru. Poate că viaţa e o învălmăşeală indescifrabilă, dar, potrivit lui Pintilie, impulsul de a o cuprinde reuşeşte să îi dribleze pe opresori”.

În opinia criticului francez Vincent Ostria, „opera lui Pintilie devine un pretext pentru festivităţi burleşti, incoerente, pentru altercaţii şi agresiuni care tortura perpetuă a traiului într-o societate opresivă. Soluţia? Închide ochii, Pumfi, lasă-i să moară proşti («De ce trag clopotele, Mitică?», n.r.)”.

Pe scena galei festivalului, actorul Răzvan Vasilescu a primit premiul în numele regizorului şi a declarat: „Lucian Pintilie este un regizor de teatru şi film excepţional care a avut întodeauna dreptate. 60%. Când cineva are dreptate 55%, poţi să spui despre omul ăla că e foarte bine. Când cineva are dreptate 60% este un lucru extraordinar. Omul ăla se poate considera norocos. Este un lucru minunat. Dar ce ziceţi despre cineva care are dreptate 75%? Un om inteligent ar începe să devină puţin suspicios. Dar cine are dreptate 100%? Cine zice că are dreptate 100% este un fanatic, un golan şi un ticălos de ultimă speţă. Şi, de aceea, dragii mei, vreau să vă spun că Lucian Pintilie merită dragostea noastră nelimitată”.

Premiul onorific acordat de Institutul Cultural Român a fost realizat de artistul Ioan Nemţoi.

În plus, în selecţia de anul acesta a Festivalului Filmului European se regăseşte lungmetrajul „O vară de neuitat” (1994), cu Kristin Scott Thomas şi Claudiu Bleonţ în rolurile principale, peliculă lansată de Pintilie în 1994 la Cannes.

Ambasadoarea Franţei, Michèle Ramis, s-a declarat impresionată de anvergura festivalului şi a prezentat filmul care a deschis cea de-a 22-a ediţie, „Au revoir là-haut” (2017), regizat de Albert Dupontel.

În finalul discursului, ea a ţinut să aducă omagiu unei figuri marcante a rezistenţei româneşti anticomuniste - Doina Cornea. „A fost profesoară de limba franceză şi Franţa a decorat-o cu Crucea de Comandor a Legiunii de Onoare. A dispărut o femeie de excepţie şi poate că într-o zi destinul ei va fi sursa de inspiraţie pentru cinematografia europeană”.

Timp de patru săptămâni, în opt oraşe din ţară vor fi prezentate 64 de filme realizate pe parcursul ultimului secol. Ediţia de anul acesta a FFE va avea loc în Bucureşti (7 - 13 mai), Galaţi (11 - 13 mai), Tîrgu Mures (18 - 20 mai), Râmnicu Vâlcea (18 - 20 mai), Timişoara (24 - 27 mai), Alba Iulia (25 - 27 mai), Iaşi (1 - 3 iunie) şi Sibiu (1 - 3 iunie).

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.