Concursul Eurovision se doreşte a fi o celebrare neutră a diversităţii culturale, însă mândria naţională, uneori istoria antică şi geopolitica înseamnă adesea că această competiţie de talente este o continuare a politicii în alte moduri.
Cei 37 de artişti concurenţi se vor întâlni săptămâna viitoare la Basel, în nordul Elveţiei, pentru cel mai mare show de muzical TV din lume. Politica poate fi oficial exclusă din eveniment, dar organizatorii vor avea probabil mult de lucru pentru a împiedica zgomotul şi furia lumii să perturbe marele festival al cântecului, scrie AFP.
"Este imposibil să depolitizăm evenimentul", a declarat Dean Vuletic, istoric şi autor al cărţii "Postwar Europe and the Eurovision Song Contest", într-un interviu acordat AFP.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
"Este total imposibil", este de acord Jess Carniel, profesor asociat la Australian University of Southern Queensland, adăugând că "întrucât fiecare concurează sub steagul naţional, există întotdeauna o dimensiune politică subînţeleasă".
Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune, care organizează Eurovision, a insistat asupra caracterului său apolitic încă de la crearea sa, acum aproape 70 de ani.
Însă, încă de la început, politica şi-a făcut uneori simţită prezenţa.
Unele ţări s-au ascuns în spatele limbii lor materne pentru a-şi susţine sus şi tare revendicările, fără a face prea multe valuri, deoarece majoritatea publicului nu poate face nici cap, nici coadă.
Grecia, de exemplu, a prezentat în 1976 un cântec care critica Turcia pentru invazia Ciprului, „dar era în greacă şi nu a stârnit prea mult interes”, reaminteşte pentru AFP Lisanne Wilken, profesor asociat de studii europene la Universitatea daneză Aarhus.
De atunci, atenţia mediatică a crescut de zece ori şi toată lumea poate cânta într-o limbă mai universală, cum ar fi engleza, devenind astfel un eveniment ideal pentru "oricine vrea să atragă atenţia asupra unei cauze", explică universitara.
Invazia Rusiei în Ucraina a dominat ediţia din 2022, iar Orchestra Kalush din Ucraina a fost cea care a câştigat. Rusia a fost interzisă.
În 2023, războiul Israelului în Gaza a fost cel care a ocupat scena, uneori mai mult decât artiştii. Mii de manifestanţi au protestat împotriva concurentului israelian Eden Golan la Malmo, în Suedia.
În acest an, la Basel vor avea loc probabil noi manifestaţii împotriva participării Israelului şi a candidatei sale Yuval Raphael, o supravieţuitoare a atacului mortal al mişcării islamiste palestiniene Hamas asupra Israelului la 7 octombrie 2023.
Steaguri
Din mai multe motive, se aşteaptă ca mobilizarea să fie mai scăzută în acest an. Potrivit lui Vuletic, acest lucru este în principal din cauza faptului că "nu a avut succes campania împotriva Israelului de anul trecut”.
"Nicio ţară nu a boicotat Eurovisionul din cauza Israelului", iar ţara a obţinut un scor foarte bun în 2024, a explicat el.
De asemenea, se aşteaptă ca noile reguli să aibă un impact, în special în ceea ce priveşte steagurile. În timp ce candidaţii vor avea voie să arboreze doar steagul ţării pe care o reprezintă, publicul va fi liber să arboreze steagul dorit.
Eurovision a explicat că scopul său a fost să "găsească un echilibru pentru a se asigura că publicul şi artiştii noştri îşi pot exprima entuziasmul şi identitatea, (oferind în acelaşi timp) mai multă claritate delegaţiilor cu privire la spaţiile oficiale".
"Cred că această decizie a fost inspirată în principal de referinţele la Palestina de anul trecut", a declarat Vuletic.
Efectul Trump?
Lisanne Wilken detectează un posibil "uşor efect pervers" în această nouă politică. Interzicerea candidaţilor de a folosi steaguri LGBT+ ar putea fi văzută ca un gest faţă de mişcarea anti-woke.
Jess Carniel remarcă faptul că adoptarea Eurovision a fanilor LGBT+ a "provocat o reacţie de respingere".
Interzicând concurenţilor să afişeze simboluri LGBT+, organizatorii ar putea "încerca în mod ciudat să atragă mai mulţi oameni", subliniind faptul că acest concurs "nu este un eveniment exclusiv gay".
Dacă SUA nu participă la concurs, lupta lui Donald Trump împotriva diversităţii ar putea, de asemenea, să dea un impuls conservatorilor care au criticat mult timp Eurovision pe această temă.
Contrar, atacurile preşedintelui american la adresa ţărilor europene ar putea uni comunitatea.
"Având în vedere climatul politic actual", remarcă Carniel, "ideea de unitate europeană împotriva lumii exterioare este una puternică".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
