"Safari", documentarul provocator despre turişti plecaţi la vânătoare de animale mari în Africa, regizat de controversatul regizor austriac Ulrich Seidl, va rula de vineri în cinematografele din România.
Filmul va rula în Bucureşti, Baia Mare, Botoşani, Cluj, Constanţa, Craiova, Gura Humorului, Odobeşti, Piteşti, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş.
"Un lucru nu i se poate nega (regizorului Ulrich Seidl): extravaganţa unui stil şi a unor teme menite să destabilizeze spectatorii, până la a-i scoate din sală pe cei mai sensibili, necunoscători ai universului său”, aflăm din cronica filmului de pe Ziarul Metropolis.
Regizorul Ulrich Seidl este cunoscut pentru modul în care tratează subiecte inconfortabile. Şi-a făcut debutul cu un documentar, "The Ball", despre organizarea unui bal în care a scos la lumină toată făţărnicia organizatorilor, lucru care care i-a adus excluderea din Universitatea de Muzică şi Arte Plastice din Viena, dar care a marcat şi primul său succes.
Documentarul anterior lui Safari, "În pivniţă/ In the Basement", tratează subiectul fetişurilor, secretelor ascunse de oameni în beciurile proprietate privată şi scoate la lumină caractere cel puţin problematice.
Cu "Safari", regizorul se aruncă în foc alegând un subiect extrem de sensibil: drepturile animalelor, respectiv drepturile oamenilor care aleg să le vâneze de plăcere. Seidl declară că nu s-a simţit niciodată atras de ideea de vânătoare şi a ales subiectul doar pentru că voia să înţeleagă mai bine nevoia/ plăcerea de a vâna.
"Cât eram încă în faza de finanţare a filmului, nişte editori TV ne-au ţinut teoria că nu poţi arăta publicului TV animale omorâte. Şi atunci ajungi să te întrebi cât de ipocrită poate fi lumea în care trăieşti. De unde vine nevoia asta de a acoperi, de a cenzura, de a crea tabuuri pentru binele spectatorului? N-are cum să aibă legătură cu protejarea animalelor, ci mai degrabă cu frica de cei care protejează animalele. Protecţia animalelor nu poate fi despre refuzul de a arăta animale omorâte, ci din contra: din punctul meu de vedere, protejarea animalelor înseamnă fix să arăţi omorârea lor, în felul ăsta spectatorul se poate confrunta cu subiectul vânătorii”, declară regizorul.
Africa. Pe întinderile nesfârşite populate de antilope, zebre, girafe şi nenumărate alte animale sălbatice, ei vin în vacanţă. Turişti nemţi şi austrieci veniţi la vânătoare conduc printre tufişuri, stau la pândă, îşi urmăresc prada. Trag, plâng de entuziasm şi îşi fac poză lângă animalele ucise. Un film de vacanţă despre cum e să iei o viaţă, un film despre natura umană.
"În doar câteva imagini sugestive, Seidl reuşeşte să disipeze orice posibilitate de raţionalizare: că vânătoarea este un sport vechi, că ţine sub control supra-popularea, că e bună pentru economia locală, că aproape toată lumea mănâncă carne. Iar atunci când cuplul în vârstă schimbă păreri în cunoştinţă de cauză despre muşchiuleţul de antilopă elan, animalul pe care se gândesc să-l cumpere şi să-l omoare, nebunia vânătorii devine palpabilă”, scrie The Hollywood Reporter.
În 2001, Ulrich Seidl a fost recompensat cu Marele premiu al Juriului de la Veneţia, pentru "Dog Days", iar în 2003 "Jesus, You Know" a fost desemnat Cel mai bun documentar la Karlovy Vary. "Import/ Export" (2007) i-a adus notorietate pe plan internaţional. Trilogia "Paradise" a fost lansată la Cannes (Paradise: Love, 2012), Veneţia (Paradise: Faith, 2012) şi Berlin (Paradise: Hope, 2013) şi i-a adus o serie nouă de premii. "In the Basement" a fost selectat la Cannes şi a funcţionat ca punct de pornire pentru filmul "Safari", unul dintre cuplurile intervievate acolo având pereţii casei plini de trofee de vânătoare. “După ce termin un film, oameni sau motive din el mă inspiră şi mă conduc la alte filme”, a explicat regizorul pentru AperiTIFF.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
