Actriţa de teatru şi film Katia Pascariu, starul uneia dintre cele mai premiate producţii cinematografice româneşti ale anului, „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, a declarat pentru News.ro că marea realizare în 2021 a reprezentat-o faptul că a putut să lucreze şi a fost „aproape o minune că am mai găsit resursele necesare să facem artă”. Totuşi, ea nu prevede lucruri bune pentru 2022 şi se simte incapabilă să îşi imagineze un viitor apropiat altfel decât unul sumbru şi plin de dezastre.
Ce cuvânt ar descrie cel mai bine anul 2021?
Conflict.
Profesional, care a fost cel mai bun lucru care vi s-a întâmplat anul acesta?
Pur şi simplu, faptul că am putut să lucrez a fost o foarte mare realizare, date fiind condiţiile: de la criza sanitară şi până la slaba susţinere a sectorului cultural, care ne afectează deopotrivă şi în mediul independent şi în mediul instituţionalizat, dar în moduri diferite, a fost aproape o minune că am mai găsit resursele necesare să facem artă - deşi pentru mine este evident că rolul artistului este vital tocmai în situaţii şi în perioade de criză. Este vital ca artiştii să reacţioneze şi să acţioneze, este o nevoie, dar eu o văd şi ca pe o responsabilitate a noastră, o funcţie civică intrinsecă a profesiilor artistice. Am călătorit mult anul ăsta şi sunt recunoscătoare că am reuşit, am întâlnit multe persoane de la care am avut ce să învăţ, am luat contact cu medii şi culturi diferite şi asta m-a îmbogăţit foarte mult, am avut şi ocazii să mă bucur de rezultatele muncii noastre, am avut unde şi cu cine să dansez, să visez… consider asta deja un lux.
Şi 2020, şi 2021 au fost ani sub semnul pandemiei. Ce îi diferenţiază? Pe care îl consideraţi, totuşi, „mai bun”?
În primul rând, mă voi referi la sănătatea celor apropiaţi, aşa că aş spune că amândoi sunt ani „buni”, pentru că familia mea şi cu mine suntem sănătoşi şi i-am traversat în acest fel, ne-am protejat şi am avut şansa şi norocul să o putem face. Anul ăsta însă am pierdut câteva persoane importante şi dragi, din cauza pandemiei… În al doilea rând, referindu-mă strict la viaţa mea, s-a întâmplat ca ambii ani să fie plini de surprize, cele mai multe foarte plăcute, atât la nivel profesional, cât şi personal. Poate unele lucruri chiar „datorită” pandemiei au funcţionat aşa, nu ştiu, e cinic, am avut şi am foarte des sentimente de vinovăţie şi impostură, nu că asta ar ajuta sau încălzi pe cineva, ştiu. Încerc să nu mă ambalez prea tare, ca politică de viaţă, nici în situaţii prea bune şi nici în cele mai grele. Şi în al treilea rând, aş spune că anii au fost diferiţi, dar teribili amândoi, din punctul de vedere al crizei globale sanitare, pentru că ea a accentuat criza politică şi a adus o criza economică (sau a înrăutăţit-o) şi dacă în 2020 mai puteam vorbi de surpriză, de noutate, de lipsa unor plase de siguranţă, cred că ceea ce am văzut aproape pe tot globul în 2021 este inacceptabil. Nu prevăd lucruri bune pentru 2022 la capitolele astea… mi-e groază şi mă doare şi mă simt incapabilă să-mi imaginez un viitor apropiat altfel decât unul sumbru şi plin de dezastre.
Care au fost cele mai slabe puncte ale anului?
Clasa politică de peste tot. Cei care, fiind la cheremul intereselor economice, nu fac decât să forţeze limitele suportabilităţii şi la un moment dat ceva va exploda, aşa cred. În pandemie, aşa cum la noi a apărut în forţă un partid de extremă dreaptă care a şi intrat în Parlament şi un discurs de-a dreptul fascist e pe buzele unei mari părţi din societate, la fel în mare parte a lumii mesaje şi mişcări extremiste au devenit mainstream. Nu e doar un punct slab, ci e un punct extrem de periculos.
Ce am avut de învăţat de la 2021?
Că numai împreună putem sau am putea ieşi din situaţii grave, că nu mai e timp şi nu mai putem evita subiectele sensibile. Că nu avem de ce să tăcem. Că nu mai trebuie să fugim de realitate, ci să o confruntăm. Că deşi unii credeau că trăim în cea mai bună lume posibilă, în pace şi libertate, suntem de fapt extrem de fragili şi expuşi, adeseori suntem martori la războaie - şi nu avem ce să facem - şi trebuie să înţelegem că nu armatele şi bisericile ne vor salva, ci investiţiile reale în sănătate şi educaţie, întoarcerea către comunitate şi colectivitate.
Cum credeţi ca va fi 2022? Ce proiecte şi ce aşteptări aveţi de la anul care vine?
Mi-e greu să zic, mai ales că mă doare foarte tare când ştiu că în timp ce eu am privilegiul de a munci şi de a trăi bine, atâţia oameni, mulţi chiar din breasla mea, trăiesc în precaritate şi fără prea multe speranţe. Mi-aş dori ca în 2022 să reuşim să circulăm mai mult în ţară cu spectacolele noastre de la Replika şi Stagiunea de Teatru Politic, sper ca publicul să revină la teatru cu mai multă încredere, dar şi teatrul să aibă mai mult sens pentru publicurile de azi, sper să am de lucru, să continui să lucrez în colectivele în care sunt deja implicată, cu artiste şi artişti pe care le/ îi respect şi la care ţin foarte mult. Mi-l doresc un an al solidarităţii şi al păcii. Nu cred că va fi, însă.
Cine ar putea fi „Omul anului 2021” în România? Poate fi şi un personaj colectiv.
Pentru mine, este un personaj colectiv, da - şi încerc cu acest răspuns să las şi o urmă de lumină, să nu termin interviul într-un mod pesimist: este vorba de rezidenţii căminului Moses Rosen, parte a colectivului Centrul de Artă Comunitară Vârsta4. Este un grup de vârstnici instituţionalizaţi care de aproape 2 ani sunt, pentru propria lor protecţie şi sănătate, fie carantinaţi, fie izolaţi, fie nevoiţi să comunice cu exteriorul doar prin medii digitale (telefon, computer, online, etc). Persoanele acestea, adeseori trecute de 80 de ani, persoane deja fragile şi vulnerabile, sunt un exemplu pentru noi toţi, pentru mine sunt şi prieteni, şi colegi, şi familie, şi mă bucur enorm că au rezistat, că sunt îngrijiţi şi protejaţi, şi că am reuşit măcar prin Zoom să ne vedem. Pentru 2022 îmi doresc să ne putem lua iar în braţe, să dansăm iar în hore şi să avem iar proiecte artistice împreună.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
