Lista Variety cu cele mai proaste seriale TV ale anului include spin-off-uri şi producţii învechite, reamintind de ce Hollywoodul are nevoie disperată să-şi deschidă porţile către noi creatori şi idei noi.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

La sfârşitul anului, criticii TV de la Variety Alison Herman şi Aramide Tinubu au identificat opt seriale pe care cu siguranţă nu le-ar recomanda telespectatorilor care doresc să se distreze.

„Countdown” (Prime Video)

„Countdown”, creat de Derek Hass la Prime Video - care a fost anulat de Prime Video - urmăreşte o echipă de intervenţie de elită. Condusă de agentul special FBI Nathan Blythe (Eric Dane), echipa de intervenţie Hurricane este înfiinţată în urma uciderii şocante a unui ofiţer al Departamentului de Securitate Internă. Blythe îi aduce în echipă pe detectivul LAPD Mark Meachum (Jensen Ackles), agentul special DEA Amber Oliveras (Jessica Camacho), Damon Drew (Jonathan Togo), agentul special FBI Keyonte Bell (Elliot Knight), agentul special FBI Evan Shepard (Violett Beane) şi detectivul LAPD Lucas Finau (Uli Latukefu) pentru a afla cine l-a ucis pe bărbat. Cu toate acestea, ceea ce descoperă este o conspiraţie globală care durează de ani. În ciuda acţiunii din primul sezon de 13 episoade, fiecare episod este mai plictisitor decât precedentul. Niciunul dintre personaje nu este deosebit de captivant, iar povestea în sine atârnă de un fir de aţă. De fapt, misiunea în sine este atât de lipsită de strălucire încât publicul va avea dificultăţi în a rămâne captivat pe tot parcursul sezonului. În cele din urmă, nu există nimic nou în această serie, ceea ce o face extrem de uşor de uitat.

„Pulse” (Netflix)

Primul serial original Netflix în limba engleză cu acţiunea într-un spital a fost, din păcate, un eşec încă de la lansare (şi a fost ulterior anulat). Creat de Zoe Robyn, „Pulse” are teme captivante, urmărind rezidenţii de la urgenţe şi chirurgie de la Spitalul Maguire din Miami. Ca majoritatea serialelor cu acţiunea într-un spital, serialul este un amestec de incidente medicale şi vieţile personale ale medicilor. Serialul începe cu promovarea neaşteptată a rezidentei Dr. Danny Simms (Willa Fitzgerald) după ce a depus o plângere pentru hărţuire sexuală împotriva şefului ei, rezidentul şef Dr. Xander Phillips (Colin Woodell). În mijlocul unui uragan iminent, Xander este suspendat pe termen nelimitat, iar Danny îi preia rolul. Cu toate acestea, pe măsură ce povestea relaţiei dintre cei doi se dezvăluie în structura dezorientantă a serialului, publicul îşi dă seama că lucrurile nu sunt ceea ce par. De fapt, toate aceste răsturnări de situaţie sunt mai iritante decât revelatoare.

„Prime Target” (Apple TV+)

Nu lipsesc thrillerele de spionaj de la televizor, iar cu o distribuţie solidă condusă de Leo Woodhall, serialul „Prime Target” de la Apple TV+ ar fi trebuit să aibă un succes răsunător. Creat de Steve Thompson, serialul îl urmăreşte pe Edward Brooks (Woodhall), un doctorand la Universitatea Cambridge care este pe punctul de a face o descoperire revoluţionară despre numerele prime. Cu toate acestea, el se trezeşte curând vânat de cei care nu au niciun interes să lase să se materializeze descoperirea sa revoluţionară. Văzând că viaţa lui Ed este în pericol, agentul Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) Taylah Sanders (Quintessa Swindell) îşi asumă responsabilitatea de a-l proteja. Deşi serialul are o intrigă complexă şi spinoasă, este din ce în ce mai plictisitor, bazându-se prea mult pe matematică şi personaje secundare care nu stârnesc niciodată o adevărată emoţie. În final, serialul lasă o impresie de dezorientare, de parcă Thompson ar fi combinat mai multe seriale TV doar pentru a-l încheia cu un final lipsit de strălucire.

„The Runarounds” (Prime Video)

Drama muzicală pentru tineri a creatorului serialului „Outer Banks”, Jonas Pate, este extrem de proastă. Serialul urmăreşte povestea lui Charlie Cooper (William Lipton), un tânăr de 18 ani care, după absolvirea liceului, decide să se dedice serios promovării trupei sale, The Runarounds. Deşi muzica serialului este excelentă, acesta este împiedicat de intrigi confuze şi nu are o bază fundamentală în lumea adolescenţilor de astăzi. Mai mult, distribuţia este formată din muzicieni, nu din actori, ceea ce devine din ce în ce mai evident pe fondul dialogurilor derutante. De asemenea, nu ajută faptul că intriga nu este nici unică, nici distinctă, mai ales când vine vorba de reprezentarea tinerilor adulţi de astăzi.

„Sheriff Country” (CBS)

Spin-off-ul „Fire Country” se desfăşoară în acelaşi orăşel din California ca şi predecesorul său, dar nu este atractiv. Morena Baccarin joacă rolul unei poliţiste divorţate care încearcă să câştige încrederea comunităţii sale, în timp ce se ocupă de familia sa haotică, inclusiv de o fiică care se luptă cu abuzul de substanţe. Dar „Sheriff Country” nu se mulţumeşte cu studii de caracter la scară mică, introducând o serie de personaje negative de desene animate (cum ar fi cultivatorii de marijuana care îi reduc în sclavie pe studenţi) care par complet deplasate în decorul ales pentru serial. Chiar dacă dialogurile sunt pline de poezie despre cât de mult Mickey Fox, interpretată de Baccarin, iubeşte Edgewater şi pe locuitorii săi, „Sheriff Country” nu ne face niciodată să înţelegem sursa sentimentelor sale profunde. Există o artă în realizarea unui serial bun despre aplicarea legii, iar „Sheriff Country” suferă din cauza absenţei acesteia - dar poate că sezonul 2, anunţat recent, va putea aduce unele corecturi foarte necesare.

„Suits LA” (NBC)

Remake-urile şi reboot-urile rareori au succes, dar „Suits LA” este cu adevărat o dezamăgire. În „Suits”, creatorul Aaron Korsh a încercat să prezinte o nouă generaţie de avocaţi. Din păcate, serialul nu are magia şi intriga originală care au făcut ca originalul să aibă un astfel de succes. Serialul (care a fost anulat la scurt timp după debut) îl urmăreşte pe avocatul Ted Black (un Stephen Amell nepotrivit pentru rol) în încercarea sa de a împiedica preluarea ostilă a firmei sale de avocatură specializată în divertisment, în timp ce se confruntă cu incidentele care l-au forţat să fugă din New York cu mai bine de un deceniu în urmă. Nu numai că serialul arată groaznic din punct de vedere vizual, dar cameo-urile sale artificiale şi naraţiunea abia asamblată dovedesc că nici măcar nu a încercat să se ia în serios.

„The Terminal List: Dark Wolf” (Prime Video)

Problema cu acest prequel al seriei de succes cu Chris Pratt nu este şovinismul evident. Mai degrabă, este vorba de nepotrivirea flagrantă între thrillerul de spionaj sugerat de premisă, în care un agent CIA recrutează un fost membru al Navy SEAL pentru a lucra împotriva Iranului în timp ce ţara negociază acordul nuclear din 2015 în Europa, şi fetişismul războiului brut şi violent, care pare să fie adevăratul interes al autorului Jack Carr şi al co-creatorului David DiGilio. În rolul eroului Ben Edwards, Taylor Kitsch afişează o grimasă stoică care este contrazisă de exploziile, schimburile de focuri şi camaraderia alimentată de testosteron pe care „Dark Wolf” le surprinde cu admiraţie. Această căsătorie sortită eşecului între diplomaţia delicată şi dorinţa abia stăpânită de a începe să arunce lucruri în aer nu putea să se termine suficient de repede.

„Zero Day” (Netflix)

Cum poate o mini-serie, cu un actor de talia lui Robert De Niro în rolul principal, să fie atât de insipidă şi de uitată? Acesta este adevăratul mister al serialului „Zero Day”, mai mult decât identitatea celui care se află în spatele atacului cibernetic pe care fostul preşedinte interpretat de De Niro este însărcinat să îl investigheze. O declaraţie neclară despre o serie de teme contemporane (partizanatul, plutocraţii, podcastingul!), „Zero Day” a fost atât de lipsit de viaţă încât nici măcar puterile combinate ale lui De Niro, Jesse Plemons şi Angela Bassett nu au reuşit să-i insufle puţinul entuziasm de care avea nevoie. Un thriller lipsit de tensiune şi o dramă politică lipsită de profunzime, „Zero Day” nu a reuşit să valorifice prezenţa surprinzătoare a lui De Niro pe micul ecran, transformând o modalitate uşoară de a ieşi în evidenţă într-o ratare aproape impresionantă. „Zero Day” va fi puţin mai mult decât o notă de subsol în CV-urile vedetelor sale, dar cei care l-au vizionat s-ar putea să-l ţină minte din motive greşite.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.