Reşedinţa de vară a Baronului Samuel von Brukenthal din apropierea Sibiului, de la Avrig, era o fermă profitabilă. Domeniul dispunea şi de o lăptărie, un joagăr şi două cârciumi. Colaborând cu ţăranii locali, baronul a reuşit adaptarea unor culturi la condiţiile climatice specifice zonei. Printre acestea se numără cultura cartofului şi cultivarea trifoiului pentru îmbunătăţirea hranei animalelor. În consemnări din anul 1788 apare introducerea în zonă a 95 de soiuri de păr, 40 de soiuri de piersic şi 17 soiuri de măr. În grădina de zarzavat erau cultivate diferite legume. Tot în grădina de la Avrig erau cultivate fructe exotice, oranjeria baronului fiind renumită în epocă. De asemenea, Samuel von Brukenthal a fost interesat de îmbunătăţirea raselor autohtone, a importat oi din Spania şi bivoli albi din Egipt.
Bivolii albi au avut parte de o îngrijire specială, fapt pentru care înmulţirea acestei rase în Transilvania a ajuns chiar la urechile mai multor persoane importante din aceea vreme din Europa. Însuşi Împăratul Iosif al II-lea văzuse cu ochii lui bivolii în decursul şederii sale în Transilvania.
La 10 martie 1784 Împăratul scrie cancelarului Curţii : „Scrieţi-i baronului Brukenthal că îi rămân îndatorat pentru muncă; el să trimită bivolii la Triest şi să mă anunţe de cheltuieli, pe care eu le voi achita. Joseph“.
În toamna anului 1784 se cunoaşte faptul că Brukenthal trimite la dorinţa Împăratului şase femele şi doi masculi, care ajung cu bine la Neapole. Animalele valorau 400 de guldeni, iar pentru transport s-au plătit 487.
Într-o scrisoare nedatată, contele Brigido confirmă sosirea celor „opt bucăţi de bivoli“, care au ajuns la Triest pe 14 Iunie. „Deoarece animalele sunt obosite, e nevoie de câteva zile de odihnă, fiind nevoie şi de igiena şi curăţirea lor. Mă gândesc să aduc animalele peste câteva zile pe vaporul pregătit de dinainte şi sub supravegherea personalului, care i-a însoţit din Transilvania şi până încoace, cărora le voi da şi un emisar însoţitor, care ştie limba italiană, să trimit vaporul spre Manfredonia”.
Pe lângă creşterea bivolilor albi, care astăzi se pot vedea în grădina zoologică din Timişoara, Brukenthal împreună cu autorităţile din Transilvania investesc în politica de înnobilare a raselor autohtone de oi şi implicit a îmbunătăţirii lânii autohtone. Astfel Brukenthal comandă berbeci din Spania şi din Italia de nord, din Padova. Animalele de prăsilă au fost încredinţate ţăranilor din zonă. Experimentul se pare că ar fi eşuat în 1785, deoarece 1200 de animale nu au suportat clima şi au murit. Succesul a venit abia atunci când animalele au fost mutate pe Valea Mureşului. Reuşita Baronului a fost menţionată în Siebenbürgische Zeitung care scria laudativ: „Nivelul economic al Transilvaniei ar atinge în scurt timp un grad înalt dacă ar fi mai mulţi magnaţi şi seniori care să depună astfel de strădanii pline de rîvnă precum Excelenţa sa, guvernatorul von Brukenthal... Pe lângă faptul că lucrarea pământului, hambarele şi morile sale pot servi drept exemplu, la el şi creşterea vitelor se remarcă în mod exemplar”.
Din toate acestea se observă faptul că Samuel von Brukenthal a transformat Avrigul şi Transilvania într-o exploataţie agricolă model şi foarte modernă.
Materialul face parte din proiectul „Ce a făcut cu adevărat Samuel von Brukenthal”, iniţiat de Alexandru Constantin Chituţă cu prilejul împlinirii în 2023 a 206 ani de la deschiderea Muzeului Naţional Brukenthal şi a 220 de ani de la moartea sa.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
