Un număr de 17 filme, care portretizează realitatea românească a ultimelor decenii, vor rula pe ecranul Festivalului Internaţional Astra Film Sibiu, între 15 şi 21 octombrie. Dintre acestea, 13 producţii participă în competiţii, două sunt prezentate în cadrul programelor tematice şi două filme fac parte din secţiunea retrospectivă, anunţă organizatorii.
Programul competiţional al AFF 2018 include prezenţa a nouă filme româneşti în secţiunea AFF România, trei filme în secţiunea Scurtmetraj ("Daiana", regia Ozana Nicolau; "Marie", regia Letiţia Popa; "My Father, Imre", regia Andreea Stiliuc) şi un film în secţiunea Student ("If Objects Could Speak", regia Luiza Pârvu, Toma Peiu).
Competiţia românească a AFF 2018 abordează temele sensibile reprezentate de relaţiile dintre generaţii şi efectele trecerii timpului asupra noastră, de căutarea identităţii naţionale într-o lume divizată şi iraţională, precum şi de dualitatea soartă-destin în asumarea propriei noastre vieţi.
"Aniversarea", de Claudiu Mitcu, va avea premiera mondială la AFF 2018, "Nussbaum 95736", de Csibi László - premiat anul trecut la Near Nazareth Festival, Berlin Flash Film Festival şi Hollywood International Independent Documentary Awards şi "Licu, o poveste românească", de Anda Dumitrescu - câştigătorul Golden Dove la DOK Leipzig 2017.
"Aniversarea" propune reflecţia asupra cursului vieţii a unei familii adunate în jurul aniversării bunicului, care la 91 de ani priveşte cu egală detaşare şi limpezime atât viaţa în mijlocul familiei sale numeroase şi multigeneraţionale, cât şi pregătirea unui nou loc de veci pentru trecerea finală.
"Nussbaum 95736" spune povestea despre supravieţuire, speranţă şi iertare a tânărului László Nussbaum, în anii trăiţi ca deţinutul nr. 95736 în lagărul Auschwitz-Birkenau şi apoi ca unicul supravieţuitor al familiei sale.
"Licu, o poveste românească" este o metaforă despre propria condiţie şi efemeritate, o lecţie de viaţă despre un veac de trăire şi radiografia României ultimului secol aşa cum o vede Licu la 92 de ani, cu o memorie şi o vitalitate rar întâlnite.
Producţiile din programul tematic "Contra curentului" prezintă portrete ale celor care, în pofida unor circumstanţe defavorabile, luptă pentru păstrarea valorilor şi realizarea visurilor lor.
În "Caisă" (de Alexandru Mavrodineanu, Tudor Giurgiu), un antrenor de box veteran încearcă să transforme un adolescent dintr-un mediu defavorizat în următorul mare star al boxului, vorbind despre perseverenţă şi supravieţuire într-un mediu incapabil să te sprijine cu adevărat.
"Portavoce" (de Ruxandra Gubernat, Henry Rammelt, Marcel Schreiter) este un studiu de caz inteligent al tinerei democraţii româneşti în luptă cu sine însăşi şi cu viitorul incert al Europei, precum şi al posibilei renaşteri a conştiinţei noastre politice prin ridicarea glasurilor împotriva oficialilor guvernamentali dezamăgitori şi corupţi.
"Monyo + Baba" (de Arthur Bálint, premiera mondială la AFF 2018) înfăţişează un tânăr cuplu ce împarte scena şi viaţa personală, în încercarea sa de a naviga dificultăţile ivite din dorinţa de a duce o viaţă artistică fără compromisuri.
Câteva "rituri de trecere" sunt surprinse de filmele "Nuntă pe dos" (de Mihai Andrei Leaha) - o satiră tandră a stilului şi tradiţiei video-filmelor de familie şi o explorare a tradiţiilor etnografice ale unei comunităţi mici din regiunea Banatului, care participă la o nuntă pe dos, în care bărbaţii se travestesc şi joacă toate rolurile evenimentului, inclusiv mireasa - şi "Nunta anului" (de József Bán, premieră mondială la AFF 2018) - povestea consecinţelor emigrării anilor '90 din depopulata Ţară a Oaşului, care se umple de viaţă numai în august, când oamenii se întorc din străinătate pentru câteva săptămâni ca să facă nunţi şi toată regiunea se transformă într-o nuntă imensă.
Subiectul controversat "extrema dreapta lângă noi" este pus în discuţie de documentarul "Dacii liberi" (de Monica Lăzurean-Gorgan), în care sunt prezentate punctele de vedere diferite ale locuitorilor unui sat dacic, ale unui grup cu convingeri mistice, ale administratorului sitului UNESCO Sarmisegetuza Regia şi ale participanţilor la Congresele de Dacologie. Pe toţi îi uneşte pasiunea comună pentru daci, dar îi despart perspectivele diferite asupra unui episod istoric care devine tot mai popular în România.
Două prezenţe speciale româneşti în cadrul programelor tematice ale Festivalului sunt filmele în premieră absolută "Timebox" (de Nora Catrina Agapi) şi "Young Mind" (de Dan Diamancescu). "Timebox" este povestea unui fotograf-documentarist care se luptă până în ultima clipă pentru ca arhiva sa personală, de peste 21.000 de metri de peliculă filmaţi în peste 30 de ani şi nenumărate artefacte semnificative pentru un muzeu al vieţii cotidiene, să fie salvată şi preţuită. "Young Mind" îmbină material din arhiva personală a regizorului Dan Diamancescu (tatăl personajului principal) cu interviuri din prezent, pentru a contura portretul documentaristului Nicholas Dimancescu şi evoluţia sa de la copil minune cu o curiozitate ieşită din comun la un artist promiţător, cu un mod aparte de a relaţiona cu ceilalţi, urmărind momentele şi persoanele ce i-au modelat concepţiile de viaţă şi l-au încurajat să devină regizor de film documentar, până la dispariţia sa prematură.
Secţiunea Retrospectivă "Drumul către Europa" a Festivalului Astra Film 2018 cuprinde 10 filme despre momente de răscruce care au marcat istoria recentă, poveşti de viaţă din tabloul neconvenţional al traseului ţărilor foste comuniste către Europa, din care două sunt producţii româneşti.
O privire unică asupra stării de spirit a naţiunii la scurt timp după zilele sângeroase ale revoluţiei din România ne este oferită în "După revoluţie" (de Laurenţiu Calciu, 2010), un documentar observaţional filmat pe străzile Bucureştiului în 1990, cu montajul făcut douăzeci de ani mai târziu. Valoarea sa de document creşte cu fiecare vizionare, mai ales că situaţia politică şi economică din România de azi e o consecinţă a ceea ce vedem în imaginile filmate cu treizeci de ani în urmă. Reflectând decada tulbure a anilor ’90 pentru România şi pornind de la o serie de confruntări intense de familie, "Campionul balcanic" (de Kincses Reka, 2006) reconstituie situaţia dramatică a unei întregi comunităţi pornind de la o istorie personală şi reuşeşte să redea tabloul complex şi credibil al contextului politic de atunci, înrădăcinat în tensiuni interetnice.
Festivalul Internaţional Astra Film Sibiu a fost lansat în 1993 ca un proiect inovator în Europa Centrală şi de Est şi a avut timp de 25 de ani o contribuţie semnificativă la stabilirea unui cadru pentru dezvoltarea cinematografiei documentare în întreaga regiune şi în special în România.
Astra Film Festival se află sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
