Cariera de peste patru decenii a actriţei Ioana Crăciunescu va fi recompensată cu Premiul pentru întreaga activitate, la cea de-a 17-a ediţie a Galei Premiilor Gopo 2023, anunţă organizatorii.
"Întotdeauna am dorit şi am încercat să-mi lărgesc gama. Să mă îndepărtez cât mai mult posibil de mine... Adevărul este că pe mine experienţa de film m-a îmbogăţit şi ca actriţă de teatru. Ţin minte, după prima zi de filmare în exterior, când m-am întors, seara, să joc pe scenă, am realizat, dintr-odată ce constrângere înseamnă decorul. Cei trei pereţi întregiţi cu un al patrulea, care e sala. Din seara aceea eu nu am mai jucat în decor", spune Ioana Crăciunescu pentru aarc.ro.
Născută în Bucureşti, pe 13 noiembrie 1950, Ioana Crăciunescu este actriţă şi poetă. În 1973 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti, debutând pe scena Teatrului Nottara, unde va face parte din distribuţia unor spectacole legendare precum Karamazovii, dramatizare de Horia Lovinescu după Dostoievski (regia Dan Micu) sau Floare de cactus de Pierre Barillet şi Jean Pierre Gredy (regia Mircea Cornişteanu). De-a lungul carierei a jucat în peste 60 de spectacole de teatru şi peste 50 de filme.
Pe ecran se remarcă pentru prima dată în rolul Ada din Ediţie specială (1978), al doilea film regizat de Mircea Daneliuc, o poveste plasată în Bucureştiul anului 1939: „Trebuie să mă refer la o altă
surprinzătoare apariţie în acest film, Ioana Crăciunescu, într-un personaj care îmbină candoarea şi cutezanţa, puritatea şi tenacitatea. [...] Apariţia şi evoluţia ei dovedesc existenţa unei actriţe care poate ridica valoarea exprimării noastre artistice”. (Mircea Alexandrescu). Debutul îi aduce o Diplomă de Onoare a Asociaţiei Cineaştilor din România (ACIN).
Rolul care a consacrat-o vine în 1980, când o joacă pe Ana din "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii", ecranizarea lui Mircea Mureşan după celebrul roman Ion, de Liviu Rebreanu. Filmul i-a adus Premiul pentru Interpretare Feminină al ACIN şi a transformat-o într-una dintre cele mai cunoscute actriţe ale epocii. Joacă alături de Mircea Albulescu şi Dan Condurache în "La capătul liniei" (r .Dinu Tanase, 1982).
Rolul Any, o femeie din provincie care se îndrăgosteşte de un străin venit în oraş, îi aduce Premiul de interpretare feminină la Amiens International Film Festival în 1990, unde filmul a avut premiera
internaţională la 8 ani după lansare.
În "Să-ţi vorbesc despre mine" (r. Mihai Constantinescu, 1987), adaptarea romanului "Jurnalul Aurorei Serafim" de Sidonia Drăguşanu, interpretează rolul principal, cel al unei educatoare de grădiniţă, încă îndrăgostită de fostul iubit, dar curtată de mulţi alţi bărbaţi.
Până în 1989, din filmografia Ioanei Crăciunescu mai fac parte şi filme precum "Artista, dolarii şi Ardelenii" (r. Mircea Veroiu, 1980), "De ce trag clopotele, Mitică?" (r. Lucian Pintilie, 1981), "Femeia
din Ursa Mare" (r. Adrian Petringenaru, 1982), "Promisiuni" (r. Elisabeta Bostan, 1985), "Duminică în familie" (r. Francisc Munteanu, 1987) sau "Întâmplări cu Alexandra" (r. Cornel Diaconu, 1989).
În 1991, Ioana Crăciunescu pleacă în Franţa, unde îşi continuă cariera. Joacă în filme precum "Quelque part vers Conakry" (r. Françoise Ebrard, 1992), în drama "Mensonge" (r. François Margolin, 1993) alături de Nathalie Baye şi Bruno Todeschini, sau în comedia "Pullman paradis" (r. Michèle Rosier, 1995). Se dedică şi teatrului: joacă la Paris, la Teatrul de Poezie românească Opium de la Haute Allier, dar şi la Avignon, sau în Belgia şi în Luxemburg, unde interpretează roluri în franceză. Adaptează şi regizează pentru scenă mai multe spectacole. Revine periodic în România, unde joacă pe scenă la Bucureşti şi la Sibiu.
După 2000, o vedem pe marele ecran în "Sieranevada" (r. Cristi Puiu, 2015), în "Moromeţii 2" (r. Stere Gulea, 2018) sau în "Scara" (r. Vlad Păunescu, 2021). În anul 2022 apare în documentarul "Phoenix. Har/Jar" (r. Cornel Mihalache), iar cel mai recent rol al său este Marta, în "Mireasa Mortului" (r. Cornel Gheorghiţă, 2022).
Ioana Crăciunescu este şi o poetă premiată. A debutat cu poezie în România literară (1968), iar în volum cu "Scrisori dintr-un câmp cu maci" (1977). A mai publicat volumele de versuri: "Duminică
absentă" (1980), "Supa de ceapă" (1981, 2007, în ediţie bilingvă) sau "Creştet şi gheare" (1998).
Pentru activitate ei literară a fost distinsă cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti în 1981 şi cu Marele Premiu "Nichita Stănescu" pentru poezie, decernat de Ministerul Culturii şi Cultelor în 2009.
Premiul pentru întreaga activitate, oferit de Primăria Municipiului Bucureşti prin ArCub, va fi înmânat actriţei Ioana Crăciunescu în cadrul Galei Premiilor Gopo 2023. Evenimentul va avea loc pe 25
aprilie şi va fi transmis în direct pe Voyo, TIFF Unlimited şi pe premiilegopo.ro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
