Peisajul educaţional din România se confruntă cu o nevoie urgentă de adaptare la realităţile secolului XXI, iar vocea tinerilor devine tot mai puternică în acest sens. Un exemplu elocvent este Marcus Condrat, un elev de liceu care, simţind lipsa oportunităţilor de dezvoltare în şcoala sa, a iniţiat un podcast dedicat orientării profesionale şi vocaţionale.
Împreună cu Andreea Nistor, director de dezvoltare la Digital Nation, acesta a povestit la emisiunea Viitor pentru România de la PrimaNews despre iniţiativa sa, care subliniază o dorinţă larg răspândită în rândul tinerilor români: aceea de a avea acces la resurse practice şi la o educaţie conectată la piaţa muncii.
O iniţiativă născută din necesitate
Ideea podcastului său a venit din propria experienţă şi din observaţia că liceele din România, în multe cazuri, nu oferă suficiente oportunităţi pentru dezvoltarea elevilor, în special în ceea ce priveşte orientarea vocaţională, a afirmat acesta. Cu ajutorul unor prieteni şi beneficiind de mentorat din afara şcolii, a reuşit să acceseze un platou de televiziune şi să-şi transforme viziunea în realitate. Procesul a durat şase luni de planificare, implicând stabilirea tematicilor şi a invitaţilor, a explicat el.
Podcastul abordează subiecte generale, de la jurnalism la muzică şi diverse pasiuni ale tinerilor, având un scop clar: să-i ajute pe elevi să se exteriorizeze şi să-şi transforme pasiunile în potenţiale cariere. Marcus subliniază că mulţi tineri talentaţi şi pasionaţi din România se închid în ei din cauza lipsei de oportunităţi de a-şi integra interesele şi în sfera profesională.
Inteligenţa artificială: speranţe şi temeri pentru generaţia Z
Discuţia despre digitalizare a adus în prim-plan şi relaţia tinerilor cu inteligenţa artificială (AI). Marcus exprimă o îngrijorare comună: aceea că AI ar putea prelua locul oamenilor în diverse meserii.
Andreea Nistor, director de dezvoltare la Digital Nation, a intervenit pentru a clarifica această perspectivă, bazându-se pe rapoartele Forumului Economic Mondial şi ale Comisiei Europene. Aceata a subliniat că, deşi AI şi tehnologia vor fi din ce în ce mai prezente în viaţa de zi cu zi, competenţele pe care ar trebui să le aibă tinerii nu se limitează doar la stăpânirea tehnologiei în sine, ci includ:
-
Gândirea critică
-
Capacitatea de a discerne informaţii în mediul online
-
Abilitatea de a gestiona inteligenţa artificială
Andreea a comparat AI cu o enciclopedie uriaşă, unde calitatea răspunsurilor depinde direct de calitatea întrebărilor formulate. Ea a accentuat că, în ciuda progresului tehnologic, umanitatea şi caracterul trebuie să rămână în centrul atenţiei, iar sistemul de educaţie ar trebui să se concentreze pe construirea şi continuitatea acestor valori.
Digitalizarea, soluţie pentru birocraţie şi învăţare personalizată
Un alt punct important al discuţiei a fost modul în care digitalizarea poate optimiza rolul managerilor educaţionali şi poate îmbunătăţi viaţa comunităţilor şcolare. Andreea Nistor a menţionat că, deşi România se confruntă cu un nivel ridicat de birocraţie în şcoli (doar una din patru şcoli având catalog online, iar inspectoratele cerând mii de rapoarte scrise de mână), există soluţii inovatoare, spune ea.
Un exemplu concret este proiectul „Alphabetar”, o platformă folosită deja de 4.500 de profesori, care permite:
-
Testarea digitală a elevilor (clasele 1-4) pentru a identifica nivelul de cunoştinţe.
-
Recomandări de metode pedagogice moderne pentru profesori.
-
Crearea rapidă a planurilor de lecţie în doar câteva clicuri.
Practic, mai puţin timp petrecut cu sarcinile administrative şi mai mult timp pentru elevi şi pentru dezvoltarea personală a acestora. Inteligenţa artificială poate prelua sarcinile birocratice, eliberând profesorii. Astfel, aceştia ar putea şi ar avea timpul necesar să se concentreze pe ceea ce contează cu adevărat: facilitarea învăţării.
Un viitor al inovării
Dialogul dintre elevi, specialişti în educaţie şi tehnologie subliniază o direcţie clară pentru viitorul educaţiei româneşti. Este nevoie de o colaborare mai strânsă între şcoală şi mediul de afaceri, de investiţii în competenţele digitale ale profesorilor şi, mai presus de toate, de o deschidere către inovare şi adaptare. Vocea elevilor, nu trebuie doar auzită, ci şi pusă în practică, pentru a construi un sistem educaţional care să pregătească tinerii pentru provocările şi oportunităţile lumii de mâine, a subliniat tânărul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
