Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut în luna iulie cu 5,0 puncte, până la valoarea de 34,9 puncte. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (august 2026) a crescut comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă şi a atins nivelul de 6,46%. În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 94% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, nefiind înregistrată nicio opinie privind o posibilă apreciere. De asemenea, 69% dintre participanţi, anticipează o stagnare a preşului locuinţelor în oraşe, în următoarele 12 luni, în timp ce 31% anticipează o scădere. De asemenea 69% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supraevaluate, iar 31% că sunt corect evaluate.
”Ulterior scăderii puternice înregistrate în luna iunie, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut în luna iulie cu 5,0 puncte, până la valoarea de 34,9 puncte. Cele două componente ale sale au avut evoluţii divergente. Astfel, componenta de anticipaţii a crescut cu 8,6 puncte, până la valoarea de 33,6, în timp ce componenta de condiţii curente şi-a continuat scăderea, cu 2,2 puncte, până la valoarea de 37,5 – reflectând înrăutăţirea condiţiilor curente”, anunţă luni asociaţia.
Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (august 2026) a crescut comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă şi a atins nivelul de 6,46%, în timp ce peste 56% dintre participanţi anticipează majorarea ratei inflaţiei în următoarele 12 luni. La momentul realizării sondajului, rata inflaţiei se situa la valoarea de 5,66%.
În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 94% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, nefiind înregistrată nicio opinie privind o posibilă apreciere. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1015 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este de 5,1716 lei pentru un euro.
Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 69% dintre participanţi, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 31% anticipează o scădere. De asemenea 69% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 31% că sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a crescut uşor comparativ cu exerciţiul anterior, la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,6% din PIB.
Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situează, într-o uşoară scădere faţă de exerciţiul anterior, la valoarea medie de 0,8%, existând şi opinii în rândul participanţilor privind o posibilă intrare în recesiune a economiei româneşti.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 59% în următoarele 12 luni.
O întrebare suplimentară introdusă în sondaj se referă la anticipaţiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investiţiilor („junk”). Astfel, conform rezultatelor, toti participanţii anticipează menţinerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investiţiilor
“În condiţiile confirmării rating-ului României şi stabilirii pachetului fiscal, componenta de anticipaţii s-a majorat. Cum starea economiei continuă să se înrăutăţească, componenta de condiţii curente şi-a continuat scăderea. Însă, în continuare, nivelul indicatorului şi ambele sale componente indică condiţii de recesiune”, declară Adrian Codirlaşu, preşedinte al Asociaţiei CFA România.
Sondajul a fost realizat înaintea deciziei agenţiei Fitch de menţinere a României în categoria investment grade.
Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 14 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni, iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la:
- Condiţiile curente - referitoare la mediul de afaceri şi piaţă muncii;
- Anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piaţă muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.
Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET şi condiţiile macroeconomice globale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
