Piaţa muncii din Timişoara se schimbă într-un ritm accelerat, iar diploma şi cunoştinţele tehnice nu mai sunt suficiente pentru a garanta unui absolvent un loc de muncă bun. Este una dintre concluziile la care a ajuns rectorul Universităţii Politehnica Timişoara, Florin Drăgan, după mai multe discuţii cu reprezentanţii unor mari angajatori din vestul ţării, din domeniul tehnologiei.
Potrivit unui cmunicat de presă, de miercuri, al Universităţii Politehnica din Timişoara, companiile caută tot mai mult specialişti care pot folosi inteligenţa artificială, se adaptează rapid şi combină competenţe din mai multe domenii. Cybersecurity, inteligenţă artificială, machine learning, automatizări, electronică de putere sau testare avansată sunt deja printre domeniile în care specialiştii buni sunt greu de găsit.
„Diferenţa faţă de piaţa muncii de acum patru-cinci ani este vizibilă în toate discuţiile noastre cu marile companii din regiune. Dacă în trecut angajatorii puneau accent, în primul rând, pe competenţa tehnică şi disponibilitate, acum adaptabilitatea a devenit esenţială. Angajaţii trebuie să înveţe rapid, să lucreze cu instrumente bazate pe AI, să înţeleagă procese complexe şi să poată colabora cu specialişti din alte domenii. Aş spune că s-a trecut de la «ştii să faci asta?» la «cât de repede poţi învăţa următorul lucru?». Piaţa cere mai multă autonomie şi maturitate profesională chiar de la început. Cel mai valoros om nu mai este neapărat specialistul foarte îngust, ci cel care are o bază tehnică solidă şi poate lega domeniile între ele”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.
Pentru Universitatea Politehnica Timişoara, transformarea pieţei muncii schimbă inclusiv modul în care trebuie gândită pregătirea viitorilor ingineri. Dacă tehnologiile şi instrumentele folosite de companii se pot schimba radical în numai câţiva ani, universitatea trebuie să le ofere studenţilor atât fundamente tehnice solide, cât şi capacitatea de a se adapta pe parcursul întregii cariere.
Potrivit sursei citate, schimbarea este vizibilă mai ales în IT. Timişoara rămâne unul dintre centrele importante pentru absolvenţii din domeniu, însă piaţa nu mai este cea de acum cinci ani, când aproape orice student bun îşi găsea rapid un loc de muncă. Inteligenţa artificială poate prelua deja o parte dintre sarcinile repetitive sau relativ simple, iar acest lucru pune o presiune mai mare pe cei aflaţi la început de carieră.
„Inteligenţa artificială nu elimină nevoia de specialişti IT, dar ridică foarte mult ştacheta pentru cei care intră în piaţă. Juniorul care ştie doar să scrie cod simplu va avea tot mai multe dificultăţi. În schimb, studentul care înţelege bine fundamentele, ştie să lucreze cu AI, are proiecte reale şi cunoştinţe de cloud, cybersecurity, embedded, data sau automatizare va continua să fie foarte căutat. Practic nu dispar locurile de muncă, dar se schimbă profilul angajaţilor pe care îi caută companiile”, spune rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.
Pentru un tânăr care începe facultatea în 2026, provocarea este şi mai mare: va intra cu adevărat pe piaţa muncii în 2030–2031, într-un moment în care AI ar putea scrie deja o parte semnificativă din codul realizat astăzi de programatorii juniori. Din acest motiv, Florin Drăgan consideră că pregătirea studenţilor trebuie să se mute de la memorarea unor tehnologii către fundamente solide, rezolvarea problemelor reale şi combinarea software-ului cu domenii precum robotica, automotive, energia, cybersecurity, producţia sau medicina. În acelaşi timp, comunicarea, creativitatea, lucrul în echipă şi capacitatea de a lua decizii vor deveni mai importante.
„În 2030, compania nu îl va întreba doar «ce ştii să programezi?», ci «ce problemă complicată poţi rezolva folosind tehnologia şi AI-ul?» Cred că universităţile trebuie să facă o schimbare importantă: să nu mai pregătească studenţii pentru primul lor job, ci pentru următorii 40 de ani de carieră. Tehnologiile se schimbă, limbajele de programare se schimbă, instrumentele se schimbă. Matematica, gândirea inginerească, capacitatea de analiză şi de rezolvare a problemelor rămân. Trebuie să acceptăm şi că diploma de la 23 de ani nu va mai fi suficientă pentru o carieră întreagă. Universitatea va trebui să-l reîntâlnească pe absolvent la 30, la 40 sau la 50 de ani, prin programe de respecializare şi formare continuă”, explică Florin Drăgan.
Conform sursei citate, pregătirea specialiştilor este însă doar una dintre provocările următorilor ani. Pentru Timişoara devine la fel de important ca tinerii formaţi aici să aleagă să rămână după absolvire. Iar salariul, de unul singur, nu mai este suficient. Din discuţiile reprezentanţilor UPT cu studenţii şi mediul economic reiese că alegerea unui oraş este legată tot mai mult de calitatea vieţii. Costul locuinţelor, timpul petrecut în trafic, transportul public, accesul la creşe şi şcoli, posibilităţile de petrecere a timpului liber, viaţa culturală, spaţiile verzi sau conexiunile aeriene completează oferta profesională a unui oraş.
Această competiţie este cu atât mai importantă cu cât un absolvent foarte bun poate alege astăzi între Timişoara şi alte mari centre din România sau Europa, iar munca la distanţă îi permite, în anumite domenii, să lucreze pentru o companie din altă ţară fără să locuiască în oraşul în care aceasta îşi are sediul.
„Un absolvent bun nu mai alege doar compania în care va lucra. Alege oraşul în care vrea să-şi construiască viaţa. Evident, primul criteriu rămâne un job bun, cu un salariu competitiv şi posibilităţi de dezvoltare. Dar imediat după aceea apar alte întrebări: îmi permit o locuinţă? Cât timp pierd în trafic? Am transport public bun? Am viaţă culturală, sport, spaţii verzi? Pot călători uşor? Iar peste câţiva ani: am creşe şi şcoli bune pentru copii? Timişoara are avantajul unui centru universitar puternic, care formează anual mii de tineri, şi al unei economii diversificate. Pentru ca aceste avantaje să se transforme în dezvoltare pe termen lung, păstrarea absolvenţilor nu mai poate fi doar responsabilitatea universităţilor sau a companiilor”, explică rectorul UPT.
Rectorul UPT consideră că universităţile, administraţia locală şi companiile ar trebui să lucreze împreună în trei direcţii: anticiparea competenţelor de care economia Timişoarei va avea nevoie în următorii ani, păstrarea absolvenţilor în oraş şi transformarea Timişoarei dintr-un centru în care companiile produc într-unul în care dezvoltă şi inventează tehnologii.
„O administraţie bună nu creează în locul companiilor locuri de muncă, dar poate face diferenţa între un oraş în care o companie doar funcţionează şi unul în care decide să investească din nou. Pentru Timişoara aceasta este miza: nu doar să atragem investiţii noi, ci să facem în aşa fel încât firmele care sunt deja aici să spună, când apare următorul lor proiect european: îl facem tot la Timişoara”, a mai spus Florin Drăgan.
Medikatv.ro
