Europarlamentarul Nicu Ştefănuţă: „Chiriile, mâncarea şi energia consumă 90% din bugetul unui tânăr”

Europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă, vicepreşedinte al Parlamentului European, atrage atenţia că viitorul României depinde în mod direct de modul în care statul investeşte în educaţie şi în sprijinul real acordat tinerilor. Acesta avertizează că presiunea costurilor de trai – chirii, alimente şi energie – ajunge să consume aproape 90% din bugetul unui tânăr, iar subfinanţarea educaţiei alimentează un cerc vicios care duce la abandon şcolar şi, în final, la exodul românilor.

Declaraţiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Viitor pentru România”, de la Prima News, unde europarlamentarul a vorbit despre problemele majore cu care se confruntă tinerii, dar şi despre soluţiile pe care statul ar trebui să le adopte pentru a consolida educaţia, sănătatea mintală şi integrarea pe piaţa muncii.

Costul vieţii – principala presiune asupra tinerilor

Viitorul României depinde în mare măsură de modul în care statul răspunde problemelor tinerilor, iar acestea sunt din ce în ce mai evidente, susţine europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă, vicepreşedinte al Parlamentului European. Într-o intervenţie dedicată temei educaţiei şi viitorului generaţiilor tinere, acesta a prezentat concluziile unui sondaj recent privind situaţia tinerilor din România.

Potrivit datelor, cea mai mare presiune asupra lor este reprezentată de ceea ce el numeşte „triada costurilor”: chirii, alimente şi energie.

„Tinerii simt că nu pot face faţă costurilor vieţii. Chiriile, mâncarea şi energia ajung să consume aproape 90% din bugetul unui tânăr”, a explicat europarlamentarul, definind tinerii ca fiind persoanele cu vârste între 18 şi 35 de ani.

Această presiune financiară are efecte directe asupra accesului la educaţie şi asupra deciziilor de viaţă ale tinerilor.

Cercul vicios: subfinanţarea educaţiei şi exodul românilor

În opinia lui Nicu Ştefănuţă, România se confruntă cu un ciclu periculos care începe cu subfinanţarea educaţiei şi se termină cu migraţia masivă a populaţiei.

Subfinanţarea sistemului educaţional duce la abandon şcolar, iar cei care părăsesc şcoala devreme ajung, de multe ori, să plece din ţară pentru a-şi găsi un loc de muncă.

„Dacă vă întrebaţi unde sunt copiii care au abandonat şcoala în clasa a IV-a, a VI-a sau a X-a, îi veţi găsi în mare parte în cele şase milioane de români din diaspora”, a spus el.

Datele arată şi o rată ridicată de abandon universitar: aproximativ 44% dintre studenţii din anul I, mai ales cei care studiază cu taxă, renunţă la facultate după primul an.

În acest context, europarlamentarul consideră că bursele ar trebui acordate şi studenţilor care studiază cu taxă, pentru a reduce abandonul universitar.

Educaţia şi angajabilitatea: o legătură directă

Un alt rezultat important al sondajului prezentat arată că educaţia are un impact major asupra accesului la piaţa muncii.

„88% dintre cei care au studii superioare sau o şcoală de meserii sunt angajaţi şi câştigă bine. Restul sunt, de multe ori, în afara pieţei muncii”, a explicat Nicu Ştefănuţă.

În lipsa unei calificări, mulţi români aleg să plece în străinătate pentru a câştiga bani, însă acest lucru vine la pachet cu vulnerabilităţi sociale şi culturale.

Europarlamentarul atrage atenţia că astfel de persoane pot deveni mai uşor influenţate de discursuri radicale sau eurosceptice.

„Nu sunt fascişti, sunt oameni vulnerabili. Au plecat cu puţină educaţie şi fără să cunoască limba ţării în care ajung”, a spus el.

Tinerii invizibili din mediul rural

Deşi discuţiile publice despre tineri se concentrează adesea pe marile oraşe, realitatea este mult mai complexă.

Potrivit lui Ştefănuţă, aproape 80% dintre tinerii României trăiesc în zone unde accesul la educaţie, transport sau servicii medicale este limitat.

„Tinerii nu sunt doar cei din Bucureşti sau Cluj. Mulţi dintre ei vin din zone rurale, fără acces la şcoli bune, fără transport către oraş şi fără resurse”, a subliniat el.

În aceste condiţii, politicile publice trebuie să pornească de la nevoile reale ale acestor comunităţi.

Orientarea profesională, cheia reducerii abandonului universitar

O altă problemă majoră a sistemului educaţional este lipsa orientării vocaţionale.

Mulţi studenţi ajung la facultate fără să ştie dacă domeniul ales li se potriveşte, iar acest lucru duce la abandon.

„Tinerii trebuie să aibă acces la feedback constant, consilieri de carieră şi legături reale cu piaţa muncii”, a spus Ştefănuţă, subliniind că iniţiativele existente sunt adesea izolate şi lipsite de coordonare.