Mihai Bălăşel este Teaching Assistant la o şcoală primară internaţională din Haga. A ajuns în educaţie aproape întâmplător, din nevoia de a face o schimbare majoră după mai mulţi ani în care lucrase în IT într-o firmă internaţională. Totuşi, pe parcurs a descoperit că lucrul cu copiii îl provoacă şi îl inspiră. Într-un interviu pentru Edu News, ne povesteşte cum funcţionează învăţământul primar într-o şcoală internaţională, cum este văzut rolul său în clasă şi ce a învăţat, ca adult, din contactul zilnic cu elevii.
Un al doilea învăţător – şi un sprijin constant în clasă
În şcoala unde lucrează Mihai, rolul de Teaching Assistant este esenţial în susţinerea învăţătorului principal. În timp ce învăţătorul lucrează cu întregul colectiv, asistentul lucrează cu cei mici individual sau în grupuri restrânse, în aşa fel încât să le poată oferi atenţia de care au nevoie. „Un Teaching Assistant este un fel de al doilea învăţător în clasă. Mai ales în şcoala primară, e extrem de important ca dascălul principal să aibă un ajutor în gestionarea nevoilor celor mici, astfel încât lecţia să curgă firesc pentru toată clasa. Iar pe lângă rolul educaţional, un Teaching Assistant este şi «omul bun la toate», care printează fişe de lucru, aplică pansamente şi multe altele.”
Un sistem care pune accent pe respect şi libertate
Atmosfera din şcoală este una prietenoasă, bazată pe încredere: „Copiilor li se oferă un mediu plin de respect în care pot vorbi deschis şi unde se simt în siguranţă. Până şi cei mai timizi ajung, în scurt timp, să ceară ajutorul în clasă.”
Dar lucrurile acestea nu sunt lăsate la voia întâmplării, dascălii le pun la dispoziţie celor mici diferite instrumente pentru a-i ajuta să se deschidă şi să se exprime liber. „O metodă des folosită pentru a-i învăţa să îşi exprime punctul de vedere este «four corners debate». Practic, sala de clasă se împarte în patru sectoare – strongly agree, agree, disagree, strongly disagree – iar când învăţătorul dezvăluie subiectul dezbaterii, cei mici se mută în colţul din cameră care corespunde opiniei lor. Exerciţiul naşte adesea discuţii profunde pentru vârsta lor.”
Evaluare cu sens şi sprijin diferenţiat
În şcoala în care lucrează Mihai, evaluarea elevilor nu are rol punitiv, ci de ghidaj. Copiii susţin anual teste standardizate, care analizează detaliat progresul fiecăruia. „În urma acestor teste se identifică punctele care necesită atenţie din partea cadrelor didactice. Acestea pot fi abordate la nivel de clasă, de grup restrâns sau individual – în funcţie de nevoile fiecărui elev. Totodată, şcoala noastră dispune de trei echipe de sprijin specializat: EAL (English as a Second Language), ST (Speech Therapy) şi LS (Learning Support), fiecare axată pe o zonă diferită de dezvoltare, aşa că suportul oferit e foarte variat şi adaptat în mod real la nevoile elevilor.”
Totodată, fiecare copil are un ritm diferit de învăţare. „Aici intervine rolul unui Teaching Assistant, care lucrează separat cu elevii care au nevoie fie de ajutor suplimentar, fie de provocări noi.”
Relaţia dintre învăţător şi asistent se conturează după un principiu similar. „E o colaborare bazată pe un scop comun – acela de a-i sprijini pe copii în procesul de învăţare, aşa că punctele tari ale fiecărei persoane sunt luate în calcul. De exemplu, eu având un trecut în IT, îi sprijin adesea pe învăţătorii mai în vârstă în utilizarea tehnologiei şi contribui mai mult în lecţiile legate de acest subiect.”
Autonomie şi diversitate, componente esenţiale în formarea comunităţii
„În şcoala noastră, fiecare elev este apreciat în primul rând pentru cine este, iar diferenţele sunt tratate cu respect şi căldură. Fiind o şcoală internaţională, comunitatea elevilor şi a profesorilor este foarte bogată în cultură, limbi şi tradiţii, aşa că diferenţele culturale apar adesea în conversaţii.”
Comparativ cu propria experienţă educaţională din România, şcoala în care lucrează acum este foarte diferită. „Eu am început şcoala primară imediat după Revoluţie. La poza oficială, mi s-a spus să ţin stiloul în mâna dreaptă, deşi sunt stângaci. Aici nu s-ar pune niciodată problema astfel. Noi, cadrele didactice, îi întrebăm uneori pe copii: «Poţi să mă înveţi şi pe mine cum faci asta? Care este metoda ta?» E o cultură a curiozităţii şi a validării diferenţelor. Pentru mine, e ceva ce mi-a lipsit profund în şcoală: profesori care să mă inspire, să mă ajute să cresc şi să descopăr cine sunt cu adevărat.”
În ceea ce priveşte organizarea, regulile clasei sunt stabilite la începutul fiecărui an chiar împreună cu elevii. „Pentru că iau parte la procesul acesta, cei mici tind apoi să respecte regulile cu uşurinţă – tocmai pentru că deciziile au fost luate împreună. Totodată, implicarea lor înseamnă că îşi înţeleg mult mai bine atât responsabilităţile, cât şi drepturile.”
O altă viziune asupra copilului şi a învăţării
Pentru Mihai, lucrul cu cei mici într-un sistem empatic şi deschis a venit cu propriile lecţii. „Cred că am învăţat cu adevărat să fiu curios şi să nu judec. Avem foarte multe de învăţat de la copii şi cred că e extrem de important să încercăm să îi cunoaştem mai bine, nu numai ca şcolari, ci şi ca micuţi oameni în devenire.”
Privind înapoi spre propriul parcurs educaţional şi comparând cu şcoala în care predă acum, Mihai speră ca şi profesorii şi părinţii din România să vadă cum poate arăta un sistem educaţional construit altfel: „Mi-ar plăcea să înţeleagă că interesul elevilor pentru educaţie creşte odată cu respectul, umorul, înţelegerea, variaţia, spontaneitatea, curiozitatea pe care le oferi. În general, tindem să punem presiune pe noi, ca părinţi şi cadre didactice, dar şi pe ei, elevii, ceea ce nu face decât să ne îndepărteze unii de alţii şi să reducem şcoala la un spaţiu al obligaţiei, nu al descoperirii. Cum ar fi să dăm la o parte criticile şi apostrofările, şi, în schimb, să întrebăm: «Dacă ai face din nou, oare ce ai schimba?»”
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
