În cadrul emisiunii „Viitor pentru România”, difuzată de Prima News, specialişti în educaţie şi siguranţă au subliniat că România nu include în curriculum, în mod sistematic, educaţia pentru risc — precum educaţie rutieră, prim ajutor sau pregătire pentru cutremur — deşi acestea sunt esenţiale pentru protecţia copiilor. Invitaţii au atras atenţia că formarea pentru situaţii reale de viaţă trebuie să înceapă în grădiniţă.
„Educaţia rutieră, prim ajutorul, educaţia pentru cutremur sunt în România opţionale exotice”, a spus Titi Aur în emisiune.
Educaţia timpurie, considerată în statele dezvoltate un pilon pentru prevenţie
În state europene precum Germania sau Finlanda, educaţia privind siguranţa este introdusă de la vârste foarte mici. În aceste sisteme, grădiniţa reprezintă etapa de pregătire în care copilul este instruit privind utilizarea trotuarului, traversarea, comportamentul în preajma maşinilor, iar ciclul primar extinde cursurile către utilizarea bicicletei şi recunoaşterea regulilor de circulaţie.
În intervenţia sa la „Viitor pentru România”, specialistul a menţionat că „sunt ţări în Europa unde scopul este clar: zero copii morţi în accidente rutiere”. Această abordare este susţinută de programe de prevenţie integrate în curriculum, dar şi de practici de instruire experientială.
România a eliminat aceste module în anii ’90
În România, aceste tipuri de educaţie au fost eliminate din şcoli în urmă cu aproximativ 35 de ani, potrivit lui Titi Aur. „În şcoală nu s-a mai făcut educaţie rutieră de 35 de ani”, a afirmat acesta.
Ulterior, astfel de module au fost reintroduse parţial, sub forma unor opţionale, fără un statut clar şi fără a fi generalizate. În acest context, accesul elevilor la educaţie privind riscurile depinde de iniţiative individuale, proiecte de organizaţii non-guvernamentale sau programe punctuale derulate de autorităţi locale.
Prim ajutor şi pregătire pentru cutremur: competenţe neinstituţionalizate
În emisiune a fost discutat şi faptul că, în prezent, nici prim ajutorul, nici pregătirea pentru cutremur nu sunt incluse în mod sistematic în programele şcolare.
Astfel, elevii nu sunt instruiţi în mod formal să recunoască semnele de pericol, să acorde ajutor minimal sau să reacţioneze în situaţii de risc seismic. Formatul actual, bazat pe proiecte periodice, nu oferă o infrastructură curriculată pentru dezvoltarea acestor competenţe.
Reformă pe termen lung: efectele pot fi măsurate în 7 ani
În ediţia „Viitor pentru România”, Titi Aur a afirmat că introducerea educaţiei pentru risc în şcoală ar avea efecte măsurabile pe termen mediu. „Dacă facem astăzi acest lucru, în trei-cinci ani vedem puţin efectul, în şapte ani putem măsura”, a spus acesta.
Acesta a subliniat că introducerea acestor module ar trebui tratată ca o investiţie publică, şi nu ca o cheltuială suplimentară. „Banii băgaţi în zona asta aduc mai mulţi bani la buget. Nu este o cheltuială, este o investiţie care îţi aduce şi bani mai mulţi”, a afirmat specialistul în cadrul emisiunii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
