România are nevoie urgentă de standarde educaţionale clare şi riguroase, atât pentru a asigura coerenţa şi echitatea internă, cât şi pentru a-şi susţine ambiţia de aderare la OCDE. Este mesajul transmis de Eduardo Cascallar, expert internaţional în evaluare educaţională, care se află în aceste zile în România pentru a asista Ministerul Educaţiei în procesul complex de scriere a standardelor de evaluare pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial, ca parte a procesului de modernizare a educaţiei româneşti.
Aderarea la OCDE impune un salt de calitate în educaţie
Potrivit acestuia, standardele bine articulate stabilesc clar ce trebuie să ştie şi să poată face elevii la fiecare etapă de şcolarizare, contribuind la uniformizarea calităţii educaţiei, indiferent de regiune sau context socio-economic: „Acestea oferă o bază solidă pentru dezvoltarea curriculumului, pentru practica didactică şi pentru evaluarea elevilor. În lipsa lor, disparităţile se adâncesc, iar calitatea învăţării devine impredictibilă.”
În contextul ambiţiei României de a deveni membră OCDE, Cascallar consideră că nevoia unor standarde robuste devine „şi mai presantă”. OCDE impune standarde înalte privind calitatea educaţiei, echitatea şi guvernanţa, iar participarea la evaluări precum PISA presupune nu doar testarea riguroasă a rezultatelor elevilor, ci şi o aliniere clară a obiectivelor educaţionale la competenţele secolului XXI.
„Prin adoptarea unor standarde de performanţă cuprinzătoare, România poate consolida coerenţa şi transparenţa sistemului, atribute esenţiale pentru statele membre OCDE, şi îşi poate îmbunătăţi capacitatea de a diagnostica deficienţele, de a implementa reforme ţintite şi de a monitoriza progresul în timp. În esenţă, standardele de calitate înaltă reprezintă atât un instrument de politică publică internă, cât şi un mecanism esenţial pentru credibilitatea internaţională.”, subliniază el.
Efectele lipsei de standarde: date neconcludente, practici inegale, performanţă slabă
Cascallar avertizează că absenţa unor standarde riguroase de evaluare afectează întreaga arhitectură a sistemului educaţional: „Fără repere clare ale performanţei, este imposibil să construim evaluări valide sau să folosim datele pentru intervenţii eficiente. Predarea devine incoerentă, iar aşteptările rămân vagi.”
Acesta consideră că rezultatele slabe ale României în evaluările internaţionale, precum PISA şi TIMSS, sunt un simptom direct al acestui vid: „Atunci când un sistem naţional funcţionează fără standarde interne echivalente, elevii nu sunt suficient pregătiţi pentru sarcinile complexe de raţionament, rezolvare de probleme şi gândire critică pe care aceste teste le implică. Astfel, performanţele slabe ale României pot reflecta nu doar carenţe la nivelul competenţelor elevilor, ci şi deficienţe sistemice în formularea, predarea şi evaluarea aşteptărilor de învăţare”.
O evaluare validă este construită pe ştiinţă, coerenţă şi echitate
Eduardo Cascallar explică şi care este baza ştiinţifică a evaluării performanţei elevilor: „Psihometria – prin modelele CTT şi IRT –, psihologia cognitivă şi teoria măsurării educaţionale sunt pilonii pe care construim instrumente valide, fiabile şi echitabile.”
El subliniază că orice evaluare trebuie să respecte câteva criterii fundamentale: alinierea cu standarde clare, validitate (să măsoare ce afirmă că măsoară), fiabilitate (rezultate constante), echitate (fără favorizări culturale sau sociale) şi interpretabilitate (rezultate clare pentru profesori, elevi, părinţi şi decidenţi).
„Fără aplicarea riguroasă a acestor principii, evaluarea devine irelevantă şi ineficientă. Dar atunci când sunt respectate, evaluarea devine un instrument puternic de monitorizare, ghidare pedagogică şi fundamentare a politicilor publice”, adaugă el.
Întrebat cum vede activitatea pe care o desfăşoară în România, Cascallar răspunde fără ezitare: „Este un demers tehnic riguros, dar şi o misiune de importanţă naţională.”
El coordonează formarea de formatori în modele avansate de evaluare (IRT), dezvoltarea standardelor de performanţă, aplicarea metodei Angoff pentru stabilirea nivelurilor de competenţă, dar şi dezvoltarea testelor educaţionale – toate acestea reprezentând „pietre de temelie pentru modernizarea sistemului de evaluare din România”.
Abordarea lui îmbină rigoarea ştiinţifică cu sensibilitatea culturală şi o viziune strategică: „Metodologiile trebuie să fie validate internaţional, dar adaptate contextului românesc. Este esenţial să colaborăm cu experţii locali, să valorizăm cunoştinţele existente şi să construim împreună o infrastructură sustenabilă de evaluare.”
„Strategic, îmi propun nu doar să ofer soluţii imediate, ci să contribui la dezvoltarea unei capacităţi instituţionale de durată, care să permită României să continue autonom modernizarea sistemului său de evaluare. Obiectivul meu este să contribui la construirea unui cadru de evaluare solid, echitabil şi credibil la nivel internaţional, care să servească elevilor, profesorilor şi societăţii româneşti pe termen lung”, concluzionează Eduardo Cascallar.
Eduardo Cascallar este psiholog, cercetător şi consultant în psihometrie, cu o carieră impresionantă ce se întinde pe mai multe continente. A consiliat guverne, organizaţii internaţionale precum OECD şi Comisia Europeană, universităţi de top şi companii globale în dezvoltarea sistemelor de evaluare moderne, bazate pe date şi tehnologie. Este profesor afiliat la University of Leuven, director al Assessment Group International şi membru în diverse consilii internaţionale privind inovaţia educaţională.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
