Fostul ministru al Energiei Virgil Popescu afirmă că, potrivit analiştilor, din 2027, România are şanse serioase să redevină exportator net de electricitate. El subliniază însă că securitatea energetică se construieşte ”cu ani înainte de iarna în care ai nevoie de ea”. ”Politica energetică nu se face de la o criză la alta. Se face cu răbdare, cu decizii luate la timp şi cu proiecte duse până la capăt”, adaugă el.
"Din 2027, România are şanse serioase să redevină exportator net de electricitate. O spun analiştii de la Frames, într-un studiu recent. Şansa asta nu a apărut peste noapte. Se sprijină pe decizii luate acum trei-patru ani", a afirmat Virgil Popescu, marţi, într-o postare pe Facebook.
El a amintit că, în august 2022, ca ministru al Energiei, a impus condiţii stricte la vânzarea Mintia, şi anume ca investitorul să construiască o centrală nouă, de minimum 1.290 MW. Din 15 octombrie, prima turbină livrează energie în reţea. Până la final de an ar trebui să fie disponibili circa 1.000 MW, a adăugat Popescu.
Potrivit acestuia, la Iernut, ordonanţa iniţiată în 2022 de Ministerul Energiei a făcut legal posibilă reluarea lucrărilor la centrala de 430 MW, iar intrarea în producţie e aşteptată în prima parte a lui 2027.
El a prezentat şi ce s-a întâmplat la Neptun Deep.
"În 2022, am iniţiat modificarea Legii offshore: reguli fiscale stabile pe toată durata proiectului şi prioritate pentru statul român la cumpărarea gazului. După ani de blocaj, proiectul a putut merge mai departe. Extracţia din Marea Neagră e programată pentru prima jumătate a lui 2027, iar gazul va intra în reţeaua naţională, din care se alimentează şi centralele electrice pe gaz", a explicat Popescu.
El a adăugat că a dat prosumatorilor dreptul să vândă surplusul de energie pentru instalaţii de până la 400 kW, iar în prezent România are peste 385.000 de prosumatori, cu aproape 4.300 MW instalaţi: circa 350.000 de gospodării şi aproape 37.000 de firme.
"Securitatea energetică se construieşte cu ani înainte de iarna în care ai nevoie de ea. Veriga decisivă rămâne reţeaua. În mandatul meu, România a obţinut primele miliarde din Fondul pentru Modernizare şi a semnat primele contracte, cu Transelectrica. Acum, la Bruxelles, sunt raportor din umbră al PPE pentru noul regulament european al infrastructurii energetice (TEN-E), aflat în negocieri cu statele membre. Miza este ca liniile şi interconexiunile să se aprobe şi să se construiască mai repede. Ce intră azi în reţea s-a decis acum trei-patru ani. Ce va intra în reţea în 2030 se decide acum. Politica energetică nu se face de la o criză la alta. Se face cu răbdare, cu decizii luate la timp şi cu proiecte duse până la capăt în interesul României", a conchis el.
Medikatv.ro
