Ministerul Economiei va avea buget total de 6,6 miliarde lei în acest an, dublu faţă de anul trecut, şi sunt 873 milioane lei datorii ale statului de rambursat pentru Programul Start-up Nation, a declarat vineri ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui, în cadrul videoconferinţei "IMM-urile, oxigen pentru România", organizată de Agenţia de presă News.ro, Team Innovation Media şi Agentia de PR şi comunicare Plurivox. La acelaşi eveniment, secretarul de stat în Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului Valentina Saygo, a afirmat că debirocratizarea reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale antreprenoriatului şi cel mai des întâlnită în mediul de afaceri. Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a acordat anul trecut garanţii de 14 miliarde de lei, prin Programul IMM Invest, pentru credite bancare pe care companiile trebuie să le returneze, iar plafonul pentru 2021 este similar, tot de 14 miliarde lei, a declarat Cristian Păun, preşedintele Consiliului de Administraţie al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), în cadrul videoconferinţei. "Prima casă" este un program care ne împinge spre consumerism, haideţi să gândim un program care se numeşte "Primul robot", prrin care care IMM-urile să achiziţioneze primul robot, a propus vineri Ionuţ Ţaţa, fondator, Iceberg/Cluster pentru Inovare şi Tehnologie - Digital Innovation Hub.
UPDATE - Andrei Pitiş - Founder & CEO Simple Capital: Nu aştept de la stat granturi directe, 'bani pe noptieră', ci mai degrabă bani investiţi fie prin manageri profesionişti de investiţii, fie prin bănci
"Nu aştept de la stat granturi directe, 'bani pe noptieră', ci mai degrabă bani investiţi fie prin manageri profesionişti de investiţii, fie prin bănci. Mă bucur să văd că fonduri de investiţii există deja în România, sunt făcute cu bani de la stat dacă vreţi. Şi EBRD, şi BEI sunt făcute cu bani de la stat. Foarte puţină lume realizează că aceste fonduri de investiţii sunt cu bani de la stat, chiar bani europeni, bani care sunt investiţi de către nişte profesionişti care ştiu să calculeze riscuri în perioade foarte devreme ale existenţei unei afaceri mai ales şi inovative. Mă aştept de la stat - şi deja există programe - de a sprijini business-urile pe care le-au închis practic în pandemie. Am printre investiţiile mele şi o investiţie în HoReCa şi o firmă de marketing şi evenimente şi care au fost afectate de aceste lock-down-uri . Acolo există nişte scheme şi mă aştept să fie nişte măsuri. Capitalul trebuie să fie accesat prin manageri profesionişti, care ştiu să administreze un fond."
UPDATE - Sorin Drăgulin - Director de Produse, Segmente şi Managementul Valorii Clientului, UniCredit Bank: Noi am început procesul de digitalizare înainte de pandemie
"Noi am început procesul de digitalizare înainte de pandemie şi într-un fel ne-am asumat că vrem să sprijinim digitalizarea companiilor din România. Şi lucrul ăsta l-am făcut cu puţin înainte de a începe pandemia, în toamna lui 2019 am început acest program. E normal că lucrurile s-au 'potrivit mănuşă' în timpul perioadei actuale. Soluţiile pentru companii trebuie să fie unele extrem de simple. O să punctez trei soluţii simple pe care le avem pentru companii, lucruri care ajută în acest proces. Prima soluţie este unificarea casei de marcat cu POS-ul, pandemia a accelerat foarte mult plata cu cardul; nu mai trebuie să baţi de două ori bonul, este o soluţie extrem de simplă care ajută foarte mult vânzătorii, ajută foarte mult la eliberarea cozilor, nu se mai formează aşa de multe cozi, se salvează 1-2 minute la fiecare tranzacţie, dar cumulat cu zeci de tranzacţii pe care le faci zilnic asta contează foarte mult, duce la ore. O a doua soluţie pe care o avem pentru companii, una extrem de utilă în această perioadă, este o soluţie de de e-commerce, care practic ajută comercianţii să-şi transforme magazinul dintr-unul offline într-unul online, este adaptabilă tuturor companiilor. Practic, un întreprinzător privat foarte uşor îşi poate pune produsele pe această platformă, nu trebuie să fii super-IT-ist ca să faci acest lucru. O ultimă soluţie este una care transformă foarte mult modul în care lucrăm împreună, este semnătura electronică. Noi am introdus fluxurile de semnătură electronică pentru companii înainte de pandemie, lucrul acesta s-a accelerat. Clienţii noştri pot să semneze digital documentaţia contractuală în relaţia cu banca."
UPDATE - Peter Barta - Co-Fondator, The Long Run: Nu sunt un foarte mare adept al granturilor. Ele ajută, dar avem nevoie de granturi în zone care nu pot finanţate altfel
"Eu nu sunt un foarte mare adept al granturilor. Ele ajută, dar avem nevoie de granturi în zone care nu pot finanţate altfel, cum e partea de cercetare-inovare în rândul IMM-urilor. Aici aş da granturi sau aş face instrumente tip grant + equity, dar nu aş da granturi pentru altceva. Mai degrabă, ce aş face la nivel de minister, m-aş gândi ca toate aceste fonduri publice pe care le alocăm sectorului, mai degrabă să se constituie într-un fond de tip revolving prin care responsabilizăm IMM-ul. Adică îi punem la dispoziţie o sumă de bani unui întreprinzător, dar acei bani se vor întoarce aplicând dobânda minimă legală cerută, astfel încât acel fond să crească. Astfel rezolvăm două aspecte: pe lângă faptul că nu faci un sector dependent de finanţarea de stat - şi de fiecare dată stăm şi vedem cum va fi bugetul statului şi încercăm să luăm acei bani de acolo şi cum putem să-i luăm - dar şi responsabilizăm antreprenorul vizavi de ceea ce încearcă să facă cu banii respectivi, ştiind că va trebui să-i returneze. E adevărat că nu va exista aceeaşi presiune pe care a-i avea-o din partea unei bănci, unde trebuie să vii cu garanţii, garanţii suplimentare, garanţii care trebuie să reevaluate în mod periodic".
UPDATE - Năsui: Avem 873 milioane lei datorii ale statului de rambursat pentru Start Up Nation
"Avem din urmă faimosul Program Start Up Nation, eu am fost un critic al acestui program în trecut. Avem 873 milioane lei datorii ale statului de rambursat pentru acest program, avem 636 milioane lei, se vor procesa dosarele, avem credit bugetar, este suficient până la prima rectificare", a declarat ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui, precizând că dacă mai va fi nevoie, va mai cere fonduri la rectificarea bugetară.
Din aceşti bani se vor efectua plăţile către firmele care au depus deconturi în cadrul ediţiei a doua a programului, 2018-2019.
"A fost aprobat bugetul Ministerului Economiei, avem 6,6 miliarde lei buget total, care este aproape o dublare faţă de anul trecut, dar acea dublare vine mai ales din fondurile europene şi din schemele pentru ajutorare şi despăgubiri a mediul de afaceri pentru perioada în care a fost închis. Din 6,6 miliarde lei, 4,5 miliarde lei sunt scheme pentru IMM, măsurile 1, 2 şi 3, mai avem 1 miliard de lei pentru HoReCa, schema prin care statul despăgubeşte proprietarii de hoteluri, restaurante, agenţii de turism. Am pus la punct un mecanism mult mai facil de procesare", a spus ministrul Economiei.
Năsui precizează că există un alt mod de distribuire a banilor, să nu mai fie probleme de ce unul este eligibil şi altul nu, să nu mai existe criterii subiective de departajare.
"Să nu mai fie nici principiul 'primul venit, primul servit', care ar fi generat o aglomerare a depunerilor de solicitări la deschiderea apelului şi ar fi creat o categorie de oameni care primesc banii şi o categorie care nu primesc. Am gândit un alt sistem şi am spus: toată lumea va aplica, se vor procesa dosarele tuturor şi vom vedea care este eligibil. Distribuim în total 2,5 miliarde lei, doar că avem credit bugetar, adică bani pe care îi putem plăti până la prima rectificare de 1 miliard lei. Banii aceştia se vor distribui după un criteriu pro rata: dacă ai avut o scădere mare a cifrei de afaceri, atunci vei avea dreptul la o despăgubire mai mare, dar toată lumea va primi. Nu există cineva care să aplice, fie că aplică la începutul perioadei, fie la finalul perioadei care să nu primească şi el o parte din despăgubirea aceasta la care merită. Pentru că până la urmă toată lumea a fost închisă, de ce să fie despăgubiţi numai aceia care au fost mai rapizi", a spus Năsui.
Strategia Ministerului Economiei este să se meargă cât mai mult pe instrumente financiare şi mai puţin pe granturi. Vor fi gândite astfel sisteme care să ajute toate IMM-urile din toate sectoarele.
"Trebuie să reducem povara administrativă, avem povară fiscală, care este foarte mare în România, mai ales pe muncă, pe salariile mici suntem lideri în Europa, dacă ne uităm pe salarizare totală, suntem puţin deasupra mediei, dar cu salariile mici acolo suntem boşi", a mai spus Năsui.
UPDATE - Mihaela Oţel, Head of Financing Product, Business Banking, ING Bank Romania, a vorbit despre Programul IMM Invest.
"Vorbim de costul finanţării, care este total subvenţionat de către stat peo durată de opt luni. Aş menţiona şi garanţia statului, care este suport şi dă confort atât creditorilor, cât şi debitorilor, iar clienţii nu mai sunt nevoiţi să aducă garanţii suplimentare altele decât ... finanţat. În momentul în care Guvernul României a lansat IMM Invest, ING România, prin divizia Business Banking, a fost printre primele bănci care s-au alăturat acestui parteneriat public-privat. Retrospectiv, putem spune că am fost şi suntem onoraţi de interesul acordat băncii noastre, atât de clienţii existenţi cât şi de clienţii potenţiali. Acest lucru este extrem de încurajator", a afirmat Mihaela Oţel.
Ea vorbeşte şi despre perioadele grele din 2020.
"Obligaţi de volumul foarte mare de cereri pe care le-am primit pe Programul IMM Invest, am fost nevoiţi ca într-un timp extrem de scurt, să construim o platformă care să ne permită să procesăm cererile primite. Platforma ne-a ajutat să atingem rapid eficienţa operaţională de care aveam nevoie pentru a soluţiona cererile. (...) În august am primit o triplare a plafonului alocat iniţial, astfel că la sfârşitul anului, ING a aprobase credite pentru aproximativ 1.700 de companii, cu o valoare de peste un miliard de lei", a precizat ea.
UPDATE - Valentina Saygo: Debirocratizarea reprezintă una din cele mai mari probleme ale antreprenoriatului şi cel mai des întâlnită în mediul de afaceri, cu un impact negativ asupra noastră a tuturor, atât cetăţeni, cât şi antreprenori
"Debirocratizarea reprezintă una din cele mai mari probleme ale antreprenoriatului şi cel mai des întâlnită în mediul de afaceri, cu un impact negativ asupra noastră a tuturor, atât cetăţeni, cât şi antreprenori. Mediul de afaceri este greoi, este marcat de schimbări legislative. Vin din zona de fiscalitate şi ştiu cu ce se confruntă, din păcate, colegii mei, chiar şi în această perioadă dificilă de evenimente imprevizibile, de schimbat lucruri peste noapte sau întârziate de lipsa de predictibilitate sau cele mai importante lucruri pe care mediul de afaceri le semnalează, faptul că nu sunt informaţi şi nu sunt îndrumaţi de către autorităţile publice din România", a declarat vineri secretarul de stat în minister Valentina Saygo, în cadrul videoconferinţei "IMM-urile, oxigen pentru România".
Desfăşuarea activităţii unei firme ar trebui să fie efectuată fără prea mare intervenţie din partea statului, pe principiul că, dacă nu poţi să-i ajuţi, măcar să nu-i împiedici, adaugă ea.
"Anul trecut, pandemia ne-a scos la inveală foarte multe disfuncţionalităţi, pe lângă cele economice pe care firmele le-au avut de-a face. Prin urmare, toţi ne dorim acelaşi lucru: stabilitate şi predictibilitate, ne dorim respect reciproc şi eficientizarea procedurilor greoaie, şi aici aş putea să vin cu foarte multe exemple din mediul de afaceri", a afirmat oficialul.
Secretarul de stat spune că va rămâne un antreprenor care le va face o viaţă cât mai uşoară antreprenorilor.
"Sunt, am fost şi voi fi până în măduva oaselor un antreprenor care încearcă tot posibilul să explice şi să facă o viaţă cât mai uşoară antreprenorilor. În momentul în care m-am prezentat la Ministerul Economiei, am venit şi eu cu întrebări fără răspuns, în mod special decontarea cheltuielilor pentru granturi. Cea mai mare provocare a fost să ofer claritate la întrebările pe care antreprenorii le aveau. Şi nu mi-a fost uşor să fac lucrul acesta, dar până la urmă am reuşit. Mai mult, portofoliul meu în cadrul Ministerului Economiei va fi pe debirocratizarea şi reglementare. Şi multe instituţii care au legătură cu debirocratizarea, cu declararea, cu controlul nu sunt în subordinea ministerului. Va fi nevoie de o îndelungă colaborae, de o reformă în adevăratul sens al cuvântului, de bunăvoinţă şi de 'suflecat mânecile' şi de a asculta antreprenorii care, aş putea spune, din partea guvernelor anterioare, poate că nu au fost ascultaţi, care sunt problemele cu care se confruntă", mai spune Valentina Saygo.
ŞTIREA INIŢIALĂ - Videoconferinţa va fi transmisă live la televiziunea de business Profit.ro TV, pe pagina Agenţiei de presa News.ro şi pe pagina de Facebook a News.ro.
La evenimentul organizat de Agenţia de presă News.ro, Team Innovation Media şi Agentia de PR şi comunicare Plurivox vor lua cuvântul ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui, secretarul de stat în minister Valentina Saygo, Florin Jianu - Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Cristian Păun - Preşedintele Consiliului de Administraţie al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), Andrei Pitiş - Founder & CEO Simple Capital, Sorin Drăgulin - Director de Produse, Segmente şi Managementul Valorii Clientului, UniCredit Bank, Ionuţ Ţaţa - Fondator, Iceberg/Cluster pentru Inovare şi Tehnologie - Digital Innovation Hub, Peter Barta - Co-Fondator, The Long Run, MIhaela Oţel – Head of Financing Product, Business Banking, ING Bank Romania.
Principalele subiecte dezbătute sunt:
- Care sunt cele mai importante probleme ale IMM-urilor în criză: finanţarea, desfacerea, structura de business, lipsa unui plan de avarie, comunicarea internă cu angajaţii sau externă, concurenţa?
- Cum se implică statul în susţinerea şi dezvoltarea IMM şi ce surse de finanţare au la dispoziţie companiile de talie mică şi medie? Programele de ajutor de stat pentru IMM-uri. Măsurile 1, 2 şi 3 - evaluare. Programul IMM Invest - evaluare şi perspective. Alte programe cu garanţii de stat de sprijin şi finanţare a IMM-urilor. Ce noi programe vor fi lansate? Rolul FNGCIMM în schemele de ajutor de stat.
- Reducerea birocraţiei şi accesul IMM-urilor la inovaţie şi digitalizare. Susţinerea afacerilor inovative. Soluţii de digitalizare pentru IMM-uri.
- Ce lecţii pot fi învăţate de la antreprenorii care au dezvoltat o afacere de succes. Experienţa Business Angels. Sprijinirea start-up-urilor.
- Creditarea pentru IMM-uri: ce bănci sunt interesate sa le dea bani întreprinderilor mici şi mijlocii şi care sunt condiţiile de creditare?
Cu sub 30 de IMM-uri la mia de locuitori, România era anul trecut pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la indicatorul care arată nivelul oxigenului din economie. IMM-urile sunt motorul economiei, însă, în astfel de situaţii cum este criza Covid-19, ele sunt primele care suferă din lipsă de consolidare a afacerii, lipsa unui capital financiar, structură de business, alocare de bugete de criză, plan de avarie, comunicare internă cu angajaţii sau externă - furnizori, clienţi.
Aproape 61% dintre companiile private mici şi mijlocii din România şi-au redus activitatea în 2020, conform lucrării "Carta Albă a IMM-urilor din România 2020". 80% dintre IMM-uri nu au o strategie financiară actualizată în contextul pandemiei, dinamică şi considerând scenarii multiple şi le lipseşte acel fond de rezervă pe care să se bazeze în lunile următoare. Implementarea strategiei de business 2021 depinde pentru o parte din IMM-uri de granturile guvernamentale şi alte măsuri economice, fiscale.
Deşi criza sanitar-economică a afectat peste jumătate dintre IMM-uri, sunt multe firme cu apetit pentru dezvoltare atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă, precum şi antreprenori dispuşi să se reorienteze sau chiar să o ia de la capăt. Mulţi antreprenori de succes sunt business angels şi experienţa lor, a consultanţilor în afaceri şi a băncilor poate fi folositoare celor care au şi dezvoltă IMM-uri.
Parteneri ai evenimentului sunt Asociaţia Română a Băncilor (ARB), Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIMMPR), Alpha Bank, UniCredit Bank, ING Bank România, UP Achiziţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
