Banca Europeană de Investiţii (BEI) a semnat un acord de finanţare în valoare de 630 de milioane de euro cu România pentru modernizarea căii ferate Braşov–Sighişoara, în completarea fondurilor europene şi a contribuţiei de la bugetul de stat. Costul total estimat al proiectului este de 2,25 miliarde de euro. Aproximativ patru milioane de pasageri sunt aşteptaţi să utilizeze anual calea ferată modernizată. Potrivit unui comunicat de presă al băncii, capacitatea pentru transportul de pasageri şi de marfă va creşte, până la 29 de trenuri de pasageri şi 22 de trenuri de marfă pe zi. Trenurile de călători vor putea circula cu viteze de până la 160 km/h, iar cele de marfă cu până la 120 km/h. Proiectul elimină un punct de congestie important de pe coridoarele Rin–Dunăre şi Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee, sprijinind transferul transportului de la rutier la feroviar, mai arată sursa citată.
UPDATE - Ministerul Finanţelor anunţă că documentul privind asigurarea finanţării acordate de BEI şi destinată susţinerii unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură a fost semnat la Bucureşti de ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, în 4 septembrie şi de către reprezentanţii BEI la Luxemburg, miercuri, 9 septembrie.
"Proiectul Linia de cale ferată Braşov-Sighişoara este un exemplu important despre modul în care România combină priorităţile naţionale cu cooperarea la nivel european, pentru a crea infrastructură care să sprijine dezvoltarea şi competitivitatea în anii care urmează", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.
Potrivit Ministerului Finanţelor, împrumutul va fi acordat pe o perioadă de până la 27 de ani şi va sprijini bugetul de stat în acoperirea cofinanţării naţionale. Termenul estimat pentru finalizarea proiectului este anul 2029.
Proiectul vizează modernizarea liniei duble de cale ferată electrificată Braşov-Sighişoara, pe o lungime totală de 113 kilometri. Acest tronson reprezintă o secţiune strategică a coridoarelor principale TEN-T Rin-Dunăre şi Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee.
Lucrările de modernizare vor asigura alinierea infrastructurii feroviare româneşti la standardele europene. Investiţia include creşterea vitezei maxime de proiectare pentru trenurile de călători şi marfă, alături de majorarea sarcinii pe osie şi a lungimii maxime admise a trenurilor, optimizând astfel transportul de mărfuri şi călători. De asemenea, proiectul vizează şi implementarea Sistemului European de Gestionare a Traficului Feroviar (ERTMS), un element esenţial pentru creşterea gradului de siguranţă şi a interoperabilităţii feroviare.
Investiţia a beneficiat deja de finanţare din fonduri europene prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei şi urmează să fie susţinută în continuare din fonduri nerambursabile, alocate prin Programul Transport 2021-2027.
ŞTIREA INIŢIALĂ - Potrivit BEI, proiectul constă în modernizarea a 113 kilometri de cale ferată cu două fire şi electrificată, între Braşov şi Sighişoara, în centrul României. După finalizarea lucrărilor, capacitatea liniei va creşte atât pentru transportul de pasageri, cât şi pentru cel de marfă, asigurând în acelaşi timp reducerea timpilor de călătorie, îmbunătăţirea fiabilităţii şi creşterea siguranţei.
Calea ferată face parte din coridoarele TEN-T (Reţeaua transeuropeană de transport) Rin-Dunăre şi Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee. Modernizarea va elimina un punct de congestie de pe aceste rute strategice şi va consolida conexiunile feroviare dintre România şi reţeaua feroviară europeană extinsă.
"Aceasta este o investiţie în oameni, conectivitate şi viitorul României. Prin modernizarea acestei căi ferate strategice, ajutăm milioane de pasageri să călătorească mai eficient, creând în acelaşi timp capacitatea necesară pentru ca mărfurile să fie transportate mai eficient pe calea ferată. În acelaşi timp, consolidăm conexiunile României cu pieţele europene şi sprijinim un transport mai sustenabil. Acesta este exact rezultatul pe care ar trebui să îl genereze investiţiile europene: infrastructură mai bună, care creează oportunităţi pentru oameni, companii şi regiuni", afirmă vicepreşedintele BEI, Ioannis Tsakiris.
Calea ferată modernizată va permite trenurilor de pasageri să circule cu viteze de până la 160 km/h, iar trenurilor de marfă cu viteze de până la 120 km/h. Se estimează că linia va fi utilizată anual de aproximativ patru milioane de pasageri şi va permite transportul a şase milioane de tone de marfă. De asemenea, pe ruta modernizată vor putea circula trenuri de marfă mai lungi şi mai grele.
Linia va fi echipată cu Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS), contribuind la creşterea siguranţei şi la asigurarea interoperabilităţii operaţiunilor feroviare. Gările şi staţiile vor fi, de asemenea, modernizate pentru a face călătoriile cu trenul mai accesibile, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă.
"Investiţiile de această amploare sunt esenţiale pentru consolidarea potenţialului economic pe termen lung al României. O infrastructură de înaltă calitate creează condiţiile necesare pentru ca întreprinderile să investească, regiunile să se dezvolte, iar oamenii să beneficieze de oportunităţi economice mai mari", declară ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare.
Potrivit acestuia, proiectul Braşov-Sighişoara este "un exemplu important al modului în care România poate îmbina priorităţile naţionale cu cooperarea europeană pentru a dezvolta o infrastructură care va sprijini creşterea economică şi competitivitatea ţării în anii următori."
Proiectul va contribui, de asemenea, la transferul transportului de la rutier la feroviar, contribuind la reducerea congestionării traficului, a numărului de accidente rutiere, a poluării fonice, a poluării atmosferice şi a emisiilor de gaze cu efect de seră. Totodată, acesta va îmbunătăţi accesibilitatea şi mobilitatea în centrul României, sprijinind coeziunea economică, socială şi teritorială şi consolidând rolul transportului feroviar în reţeaua de transport a ţării.
Pe lângă finanţare, proiectul a beneficiat de sprijin consultativ din partea BEI, care a sprijinit autorităţile române în pregătirea şi implementarea acestei investiţii majore şi a contribuit la asigurarea faptului că proiectul este bine pregătit pentru a genera beneficii pe termen lung pentru pasageri, transportul de mărfuri şi economia în ansamblu, mai arată sursa citată.
Grupul BEI este componenta de finanţare a Uniunii Europene, deţinută de cele 27 de state membre, şi una dintre cele mai mari bănci multilaterale de dezvoltare din lume. În 2025, Grupul BEI a încheiat contracte noi de finanţare şi consultanţă în valoare de 100 miliarde de euro pentru peste 870 de proiecte cu impact puternic în jurul a opt priorităţi principale care susţin obiectivele politicilor UE: acţiunile climatice şi de mediu, digitalizarea şi inovarea tehnologică, securitatea şi apărarea, coeziunea teritorială, agricultura şi bioeconomia, infrastructura socială, parteneriate globale puternice şi uniunea economiilor şi investiţiilor.
Pe lângă împrumuturi pe termen lung pentru mari infrastructuri, Grupul BEI atrage investiţii private pentru proiecte şi companii inovatoare, de mare risc, cu un rol tot mai mare pe pieţele europene pentru finanţare de risc, capital de risc, garanţii şi securitizări.
Medikatv.ro
