Ministerul Mediului anunţă că a luat decizia de emitere a acordului de mediu pentru amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu, menţionând că acesta ”cuprinde numeroase măsuri suplimentare pentru protecţia mediului şi a comunităţilor din zonă” faţă de documentaţia iniţială. ”Acestea includ asigurarea unui debit ecologic pe râul Bâsca Mare în aval de barajul Surduc, măsuri pentru menţinerea şi îmbunătăţirea conectivităţii longitudinale a cursului de apă, precum şi monitorizarea continuă a parametrilor de mediu prin sisteme automate”, arată ministerul. ”Am pus astăzi în transparenţă proiectul de acord de mediu pentru amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu”, a afirmat ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
UPDATE - ”Am pus astăzi în transparenţă proiectul de acord de mediu pentru amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu. Aşa cum am spus cu fiecare ocazie: acordurile de mediu se emit, dar se emit cu respectarea prevederilor legale. Asta înseamnă o analiză temeinică pentru că, la final, ce ne dorim este să nu fie consecinţe nefaste pentru comunităţile din zonă”, a afirmat Diana Buzoianu, marţi, într-o postare pe Facebook.
Potrivit ministrului, proiectul de acord include o serie de obligaţii clare.
”Când a ajuns prima dată la minister, dosarul pentru hidrocentrala de la Surduc-Siriu cuprindea «posibilitatea» de a fi implementate măsuri pentru protecţia speciilor din acele râuri. La finalul analizei, acordul cuprinde obligaţia clară de a implementa măsuri. Şi e o obligaţie cu termeni tehnici care trebuie respectaţi”, a arătat Buzoianu.
De asemenea, au fost introduse prevederi exprese pentru monitorizarea debitului ecologic în amonte şi în aval cu staţii omologate, dar şi obligaţia de a se transmite live datele colectate prin staţii pe site-ul Hidroelectrica.
”Am prevăzut obligaţia de a se respecta debitul ecologic, cu sancţiunea de a fi suspendată autorizaţia de gospodărirea apelor dacă aceste debite nu sunt respectate. A fost introdusă obligaţia de a se realiza un studiu de către Hidroelectrica, până la finalizarea lucrărilor, pentru a ne asigura că toate comunităţile din zonă nu vor rămâne fără apă - vorbim de mii de locuitori pentru care e normal să fie făcută această analiză. Dacă din studiu va reieşi că există acest risc de a rămâne fără apă satele din zonă, există obligaţia expres menţionată ca, până la emiterea autorizaţiei de funcţionare, să fie implementate şi măsuri de mediere a acestui risc cu privire la accesul la apă al locuitorilor din zonă”, a precizat Buzoianu.
Ea a menţionat că subiectul hidrocentralelor a fost ”prea mult timp politizat şi aruncat în extreme pentru capital politic”.
”Eu aleg să avem analize temeinice şi să fie introduse toate condiţiile prevăzute de lege pentru a ne asigura că locuitorilor din zonă nu le vor fi afectate vieţile. Da, se poate şi creşte capacitatea energetică a României. Dar se pot şi proteja mediul şi comunităţile din zonă”, a conchis Diana Buzoianu.
ŞTIREA INIŢIALĂ - ”Comitetul de Analiză Tehnică organizat la nivelul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor a luat decizia de emitere a acordului de mediu pentru proiectul «Creşterea ponderii producţiei de energie electrică din surse regenerabile prin finalizarea lucrărilor şi asigurarea monitorizării permanente a impactului asupra mediului la amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu», amplasat pe râul Bâsca Mare, în judeţele Buzău şi Covasna. Proiectul de acord cuprinde numeroase măsuri suplimentare pentru protecţia mediului şi a comunităţilor din zonă, faţă de ce era iniţial menţionat în documente”, se arată într-un comunicat de presă transmis, marţi, de Ministerul Mediului.
Proiectul acordului de mediu este publicat pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Publicul interesat are la dispoziţie zece zile pentru a transmite observaţii sau pentru a formula contestaţii, în conformitate cu prevederile legale aplicabile.
”Analizele realizate au condus la definirea unui set extins de măsuri obligatorii pentru prevenirea, reducerea şi monitorizarea impactului asupra mediului, aplicabile atât în etapa de execuţie a lucrărilor rămase, cât şi în perioada de operare. Acestea includ asigurarea unui debit ecologic pe râul Bâsca Mare în aval de barajul Surduc, măsuri pentru menţinerea şi îmbunătăţirea conectivităţii longitudinale a cursului de apă, precum şi monitorizarea continuă a parametrilor de mediu prin sisteme automate, cu publicarea datelor în timp real şi transmiterea acestora către Administraţia Naţională «Apele Române»”, scrie în comunicat.
În completare, titularul proiectului are obligaţia de a elabora un studiu dedicat lucrărilor necesare pentru evitarea pagubelor şi pentru asigurarea accesului la apă ale comunităţilor riverane. Dacă studiul va conţine şi măsuri de compensaţie care trebuie realizate pentru ca locuitorii din zonele riverane să aibă acces la apă, măsurile sunt obligatoriu de îndeplinit înainte de a se emite autorizaţia de gospodărire a apelor şi pentru punerea în funcţiune a obiectivului, menţionează Ministerul Mediului.
Procesul de evaluare a inclus participarea publicului, atât în etapa dezbaterii publice, cât şi ulterior, contribuţiile primite fiind integrate în analiza alternativelor şi în definirea măsurilor suplimentare de protecţie a mediului.
Decizia vizează finalizarea unor lucrări începute înainte de 1990, în baza Decretului nr. 294/1981, şi include punerea în funcţiune a treptei Surduc-Nehoiaşu, prin instalarea unui grup hidroenergetic de 55 MW în cadrul CHE Nehoiaşu II. Finalizarea investiţiei va conduce la o producţie suplimentară estimată la 152 GWh/an de energie electrică din surse regenerabile, precum şi la creşterea capacităţii de stocare a energiei prin utilizarea lacului de acumulare, cu un volum total de aproximativ 400.000 mc.
Potrivit sursei citate, proiectul a parcurs procedura de evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană aplicabilă, inclusiv cu cerinţele Directivei privind evaluarea impactului asupra mediului şi ale Directivei-cadru privind apa. În acest context, au fost elaborate trei documente tehnice majore: studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, studiul de evaluare adecvată şi raportul privind impactul asupra mediului, care integrează concluziile acestora.




























