Comisia Europeană a adoptat miercuri o revizuire a normelor bancare ale UE, Regulamentul privind cerinţele de capital şi Directiva privind cerinţele de capital, iar prin aceste noi norme se va asigura faptul că băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele şocuri economice viitoare şi vor contribui în acelaşi timp la redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19 şi la tranziţia către neutralitatea climatică.
"Comisia Europeană a adoptat astăzi, 27 octombrie, o revizuire a normelor bancare ale UE (Regulamentul privind cerinţele de capital şi Directiva privind cerinţele de capital). Prin aceste noi norme se va asigura faptul că băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele şocuri economice viitoare şi vor contribui în acelaşi timp la redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19 şi la tranziţia către neutralitatea climatică. Pachetul prezentat astăzi este ultima etapă a procesului de punere în aplicare a Acordului Basel III în UE. Acest acord a fost convenit de UE şi de partenerii săi din G20 în cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară şi urmăreşte să consolideze rezilienţa băncilor în faţa unor posibile şocuri economice. Propunerile prezentate astăzi marchează ultima etapă a acestei reforme a normelor bancare", a informat CE.
Revizuirea constă în următoarele elemente legislative: o propunere legislativă de modificare a Directivei privind cerinţele de capital (Directiva 2013/36/UE); o propunere legislativă de modificare a Regulamentului privind cerinţele de capital (Regulamentul 2013/575/UE); o propunere legislativă separată de modificare a Regulamentului privind cerinţele de capital în domeniul rezoluţiei (aşa-numita propunere daisy chain).
Pachetul cuprinde următoarele părţi:
- Punerea în aplicare a Acordului Basel III – consolidarea rezilienţei la şocurile economice
Pachetul de astăzi pune în aplicare cu fidelitate prevederile Acordului internaţional Basel III, ţinând cont totodată de particularităţile sectorului bancar din UE, de exemplu în ceea ce priveşte creditele ipotecare cu risc scăzut.
"Mai precis, propunerea de astăzi urmăreşte să garanteze faptul că modelele interne utilizate de bănci pentru calcularea cerinţelor lor de capital nu subestimează riscurile, aşadar că nivelul de capital deţinut de acestea este suficient pentru acoperirea riscurilor respective. În acest fel se va facilita, de asemenea, compararea ratelor de capital bazate pe risc între bănci, restabilindu-se încrederea în aceste rate şi soliditatea sectorului în ansamblul său", arată CE.
Propunerea vizează consolidarea rezilienţei, fără a conduce la creşteri semnificative ale cerinţelor de capital. Ea limitează impactul global asupra cerinţelor de capital la ceea ce este necesar, asigurând astfel menţinerea competitivităţii sectorului bancar din UE. De asemenea, pachetul reduce şi mai mult costurile de asigurare a conformităţii, în special pentru băncile mai mici, fără a relaxa standardele prudenţiale.
- Durabilitatea – contribuţia la tranziţia verde
Consolidarea rezilienţei sectorului bancar în faţa riscurilor de mediu, sociale şi de guvernanţă este o componentă-cheie a Strategiei Comisiei privind finanţarea durabilă. Este esenţial să se îmbunătăţească modul în care băncile măsoară şi gestionează aceste riscuri, precum şi să se asigure faptul că pieţele pot monitoriza activitatea băncilor. Reglementarea prudenţială joacă un rol esenţial în această privinţă.
Propunerea de astăzi va impune băncilor obligaţia ca sistematic să identifice, să publice şi să gestioneze riscurile de mediu, sociale şi de guvernanţă în contextul activităţii lor de gestionare a riscurilor. Este prevăzută inclusiv obligaţia ca atât autorităţile de supraveghere, cât şi băncile să deruleze, la intervale regulate, simulări de criză în domeniul climatic. Autorităţile de supraveghere vor trebui să evalueze riscurile de mediu, sociale şi de guvernanţă în cadrul evaluărilor periodice pe care le realizează în scopul supravegherii. Toate băncile vor trebui, de asemenea, să publice informaţii privind expunerea lor la riscurile de mediu, sociale şi de guvernanţă. Pentru a se evita împovărarea băncilor mai mici cu sarcini administrative nejustificate, normele privind publicarea informaţiilor vor fi proporţionale, arată CE.
Măsurile propuse nu numai că vor spori rezilienţa sectorului bancar, ci vor asigura şi faptul că băncile ţin seama de considerentele de durabilitate.
- O supraveghere mai strictă – asigurarea unei gestionări robuste a băncilor din UE şi a unei protecţii îmbunătăţite a stabilităţii financiare
Pachetul prezentat astăzi pune la dispoziţia autorităţilor de supraveghere instrumente mai robuste de supraveghere a băncilor din UE. Normele pe care le include sunt clare, solide, echilibrate şi prevăd cerinţe de competenţă profesională şi probitate morală prin care autorităţile de supraveghere evaluează dacă personalul de conducere deţine competenţele şi cunoştinţele necesare pentru gestionarea unei bănci.
Mai mult, ca reacţie la scandalul „WireCard”, autorităţile de supraveghere vor dispune acum de instrumente mai eficace pentru a supraveghea grupurile de tehnologie financiară, inclusiv filialele băncilor. Acest set îmbunătăţit de instrumente va asigura gestionarea solidă şi prudentă a băncilor din UE.
Revizuirea abordează, de asemenea – în mod proporţional – chestiunea stabilirii sucursalelor băncilor din ţări terţe în UE. În prezent, aceste sucursale sunt în primul rând supuse legislaţiei naţionale, a căror armonizare la nivel european rămâne foarte limitată. Pachetul armonizează normele UE în acest domeniu, ceea ce le va permite autorităţilor de supraveghere să gestioneze mai bine riscurile legate de aceste entităţi, care şi-au intensificat în mod semnificativ activitatea în UE în ultimii ani.
"Europa are nevoie de un sector bancar puternic pentru a continua să acorde împrumuturi economiei pe măsură ce ne redresăm în urma pandemiei de COVID-19. Prin propunerile de astăzi, asigurăm punerea în aplicare a elementelor esenţiale ale standardelor internaţionale Basel III. Acest lucru este important pentru stabilitatea şi rezilienţa băncilor noastre. Punem în aplicare acest acord ţinând seama de particularităţile sectorului bancar din UE şi evitând o creştere semnificativă a cerinţelor de capital. Pachetul de astăzi va face băncile din UE mai puternice şi va susţine capacitatea acestora de a sprijini redresarea economică şi tranziţia verde şi digitală", spune Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.
La rândul său, Mairead McGuinness, comisarul pentru servicii financiare, stabilitate financiară şi uniunea pieţelor de capital, a declarat că băncile au un rol esenţial în redresarea economică şi este în interesul nostru al tuturor ca băncile din UE să fie reziliente în viitor.
"Prin pachetul de astăzi ne asigurăm că sectorul bancar din UE este pregătit să facă faţă provocărilor viitorului şi poate continua să fie o sursă fiabilă şi sustenabilă de finanţare pentru economia UE. Prin integrarea evaluării riscurilor de mediu, sociale şi de guvernanţă, băncile vor fi mai bine pregătite şi mai bine protejate în faţa provocărilor viitoare, cum ar fi riscurile climatice", a spus Mairead McGuinness.
Didier Reynders, comisarul pentru justiţie, a declarat că membrii consiliului de administraţie şi persoanele care deţin funcţii-cheie în cadrul băncilor pot avea o influenţă semnificativă asupra activităţilor unei instituţii de credit.
"Aceştia joacă un rol decisiv în a orienta şi a gestiona activităţile băncilor într-un mod prudent şi judicios. Au fost necesare norme armonizate pentru a se evalua dacă membrii consiliului de administraţie şi persoanele care deţin funcţii-cheie îndeplinesc cerinţele necesare pentru a-şi exercita atribuţiile. Normele adoptate astăzi vor clarifica obligaţiile care le revin instituţiilor de credit şi autorităţilor competente. Ele vor asigura apoi coerenţa la nivelul UE şi, nu în ultimul rând, vor contribui la sporirea solidităţii băncilor", spune Didier Reynders.
Pachetul legislativ urmează să fie examinat de Parlamentul European şi de Consiliu.
În urma crizei financiare, autorităţile de reglementare din 28 de jurisdicţii din întreaga lume au convenit, în cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS), asupra unui nou standard internaţional de consolidare a băncilor, cunoscut sub numele de Basel III. Acest acord a fost finalizat în 2017. UE a pus deja în aplicare marea majoritate a acestor norme, ceea ce a dus la o consolidare a capitalizării sectorului bancar al UE.
Prin urmare, băncile din UE au rămas reziliente în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, astfel cum o demonstrează faptul că au continuat să acorde împrumuturi. Reformele propuse astăzi completează programul de acţiuni stabilit în urma crizei financiare şi au drept obiectiv consolidarea substanţială a competitivităţii şi a durabilităţii sectorului bancar din UE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
