Euro a coborât luni la cel mai redus nivel din ultimele 17 luni, sub 1,12 dolari, pe fondul temerilor că majorarea puternică a costurilor de împrumut ale Franţei s-ar putea extinde către alte state din zona euro, complicând şi mai mult situaţia Băncii Centrale Europene, transmite Reuters.
Moneda unică europeană a pierdut peste 4% de la începutul anului şi s-a depreciat luni şi în raport cu lira sterlină, francul elveţian şi yenul japonez. Franţa se află în centrul preocupărilor investitorilor, în condiţiile în care guvernul încearcă să adopte un buget pentru 2027 care să reducă deficitul şi să limiteze nivelul record al datoriei publice, într-un parlament profund divizat.
Investitorii au vândut obligaţiuni franceze şi s-au orientat către titlurile germane, considerate mai sigure. Prima de randament cerută pentru deţinerea obligaţiunilor guvernamentale franceze pe zece ani în raport cu cele germane se află aproape de cel mai ridicat nivel de după criza datoriilor suverane din zona euro din perioada 2010-2012.
Presiunile s-au extins şi asupra altor pieţe. Diferenţa dintre randamentele obligaţiunilor italiene şi germane a urcat la aproape 130 de puncte de bază, înregistrând săptămâna trecută cea mai mare creştere săptămânală de după criza COVID-19. În acelaşi timp, randamentul obligaţiunilor germane a scăzut cu aproape 17 puncte de bază, cel mai amplu declin săptămânal din 2024.
”Vânzările de obligaţiuni produc mişcări mai ample pentru orice activ perceput, într-un fel sau altul, drept mai vulnerabil, iar acest lucru a declanşat vânzări de euro care au căpătat amploare”, a declarat Kit Juckes, strateg şef pentru piaţa valutară la Societe Generale.
Bank of America estimează că fiecare creştere suplimentară cu 10 puncte de bază a diferenţei dintre randamentele obligaţiunilor franceze şi germane ar putea fi asociată cu o depreciere de aproximativ 0,4% a euro faţă de dolar. Goldman Sachs a arătat că efectul este de obicei mult mai redus, dar poate creşte semnificativ în perioade de stres acut pe pieţe.
Slăbirea euro adaugă o nouă problemă pentru BCE, într-un moment în care costurile ridicate ale energiei alimentează deja inflaţia, iar creşterea randamentelor obligaţiunilor majorează costurile de finanţare pentru gospodării şi companii. O depreciere suplimentară a monedei ar putea accentua presiunile inflaţioniste şi ar putea pune banca centrală în situaţia de a încerca simultan să controleze inflaţia şi să calmeze pieţele obligaţiunilor.
Riscurile sunt amplificate de incertitudinea politică din principalele economii europene. Partidul cancelarului german Friedrich Merz a suferit luna trecută cea mai severă înfrângere la alegerile regionale din perioada postbelică, premierul spaniol Pedro Sanchez a convocat luni alegeri anticipate, iar Franţa şi Italia urmează să organizeze alegeri în 2027.
Poziţionarea investitorilor indică aşteptări pentru o depreciere suplimentară a monedei unice. Analiştii consideră că euro ar putea testa pragul de 1,10 dolari, iar indicatorii de pe piaţa opţiunilor valutare au devenit cei mai pesimişti faţă de euro din 2024.
În cazul unei agravări a tensiunilor, BCE dispune de Instrumentul pentru Protecţia Transmisiei (TPI), care îi permite să cumpere obligaţiuni ale unui stat membru atunci când acesta se confruntă cu o înăsprire „nejustificată şi dezordonată” a condiţiilor de finanţare.
Economia zonei euro continuă totuşi să ofere unele semnale pozitive. Activitatea companiilor a crescut în septembrie în cel mai rapid ritm din ultimii aproape trei ani şi jumătate, potrivit datelor S&P Global.
”Dacă riscul de contagiune fiscală în Europa nu este ţinut sub control, văd cursul euro/dolar tranzacţionându-se la niveluri mai scăzute, în pofida faptului că euro era deja uşor subevaluat”, a declarat Stephen Jen, director general şi co-director de investiţii la Eurizon SLJ Asset Management.




























