Aproape o treime dintre români (36%) cred că efectele Inteligenţei Artificiale (AI) vor depinde de politicile guvernamentale, 24,7% sunt de părere că aceste tehnologii pot contribui la reducerea diferenţelor sociale şi economice, iar 23,4% se tem că vor adânci prăpastia socială şi vor favoriza un cerc restrâns de oameni care controlează sau înţeleg foarte bine tehnologia, arată un studiu realizat de RoCoach şi Novel Research. Potrivit studiului, mai mult de jumătate dintre români (56,4%) consideră că autorităţile ar trebui să creeze mecanisme clare de reglementare şi control pentru utilizarea AI, iar aproape 48% susţin că guvernul ar trebui să asigure acces egal la tehnologie şi instruire digitală. Percepţia dominantă este că, fără intervenţii sistemice, beneficiile AI riscă să devină privilegii rezervate unei minorităţi, nu un sprijin pentru majoritate.
”Inteligenţa Artificială (AI) reaprinde tema inechităţii sociale într-o Românie deja marcată de polarizare economică. Aproape o treime dintre români (36%) cred că efectele AI vor depinde de politicile guvernamentale, 24,7% sunt de părere că aceste tehnologii pot contribui la reducerea diferenţelor sociale şi economice, iar 23,4% se tem că vor adânci prăpastia socială şi vor favoriza un cerc restrâns de oameni care controlează sau înţeleg foarte bine tehnologia”, arată cel mai recent studiu realizat de RoCoach şi Novel Research.
Într-un context în care România se află deja printre ţările cu cele mai mari decalaje din Uniunea Europeană, aceste opinii reflectă nu doar lipsa unui consens, ci şi riscul unei fragmentări tot mai adânci într-o societate aflată în plină tranziţie digitală.
Percepţiile românilor despre impactul AI variază semnificativ în funcţie de educaţie, vârstă şi mediul de rezidenţă. 33% dintre cei cu studii superioare cred că AI poate reduce inegalităţile, dacă este susţinută de politici publice eficiente în domeniul educaţiei, fiscalităţii şi incluziunii sociale. În schimb, în mediul rural, 30,4% dintre respondenţi văd în AI un posibil factor de excludere şi marginalizare, faţă de doar 18% în mediul urban. Diferenţele sunt şi mai accentuate în funcţie de vârstă: tinerii sub 35 de ani sunt mai încrezători în AI decât cei peste 50 de ani.
„Aceste diferenţe nu sunt doar statistici - AI-ul riscă să devină un nou criteriu de separare între cei care au acces la educaţie, resurse şi oportunităţi şi cei care rămân în urmă. Discuţia despre AI este, de fapt, o discuţie despre viitorul societăţii noastre şi despre cât de pregătiţi suntem să gestionăm transformările pe care le aduce. Nu tehnologia în sine amplifică sau reduce inegalităţile, ci felul în care alegem să o integrăm în viaţa economică şi socială. Într-o Românie deja marcată de decalaje, avem nevoie de leadership public care să ţină cont nu doar de progresul tehnologic, ci şi de impactul uman al acestuia”, explică Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach şi dezvoltator al indicatorului Organizational Transition Quotient (ORQ).
În acest context, politicile publice pot înclina balanţa în favoarea incluziunii sau a polarizării. Mai mult de jumătate dintre români (56,4%) consideră că autorităţile ar trebui să creeze mecanisme clare de reglementare şi control pentru utilizarea AI, iar aproape 48% susţin că guvernul ar trebui să asigure acces egal la tehnologie şi instruire digitală. 41% cred că este nevoie urgentă de o strategie naţională de educaţie digitală.
Percepţia dominantă este că, fără intervenţii sistemice, beneficiile AI riscă să devină privilegii rezervate unei minorităţi, nu un sprijin pentru majoritate.
În acelaşi timp, studiul scoate la iveală o tensiune între entuziasmul pentru inovaţie şi nesiguranţa faţă de consecinţele sale concrete. Doar 32% dintre respondenţi se simt pregătiţi să facă faţă schimbărilor aduse de AI, iar peste 54% se tem că anumite meserii vor dispărea complet.
„Chiar dacă AI-ul e privit cu interes, există o diferenţă clară între a fi deschis la nou şi a fi cu adevărat pregătit pentru el. Mulţi români nu beneficiază încă de infrastructura de sprijin necesară - fie că vorbim despre educaţie digitală, consiliere profesională sau reconversie. În lipsa acestor elemente, riscăm să transformăm o oportunitate într-un nou motiv de excludere. Este esenţial ca transformările tehnologice să meargă mână în mână cu investiţii în oameni, în special în formare continuă”, subliniază Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.
Temerile legate de AI sunt resimţite mai acut de generaţiile tinere, care se aşteaptă să suporte cea mai mare parte a impactului automatizării. Peste 62% dintre respondenţi cred că tinerii vor fi cei mai afectaţi, iar o treime spun că nu se simt pregătiţi profesional pentru schimbările care urmează. În acelaşi timp, doar 29% spun că organizaţia în care lucrează investeşte în traininguri de adaptare la noile tehnologii.
Prin această cercetare, RoCoach şi Novel Research îşi propun să deschidă un spaţiu de dialog între decidenţi, mediul de afaceri şi societate, în jurul unui subiect care, în viitorul apropiat, poate genera un impact social fără precedent.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 800 de persoane din mediul urban, cu vârste între 18 şi 64 de ani, active profesional şi utilizatoare de internet. Datele au fost colectate în perioada mai-iunie 2025, prin metoda CAWI (Computer Assisted WEB Interviews).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
