Procentul companiilor româneşti care consideră că mediul de afaceri este afectat de corupţiea scăzut de la 39% în 2015 până la 31% în 2016, arată un studiu al EY pentru Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa (EMEIA), media la nivelul statelor analizate fiind de 51%.
Potrivit studiului, 51% dintre companiile sondate pe plan mondial încă percep o largă răspândire a practicilor legate de corupţie în ţările lor, în ciuda progreselor sporadice înregistrate în combaterea mitei şi a corupţiei în zona EMEIA.
”27% din totalul respondenţilor afirmă că mita se practică adesea în sectorul lor de afaceri pentru a câştiga contracte. Tările de provenienţă a 14% dintre aceştia sunt în Europa de Vest”, precizaează EY.
Raportul are la bază un sondaj derulat în rândul a 4.100 de angajaţi din companii mari, din 41 de ţări.
”Managementul nu reuşeşte să promoveze o cultură a comportamentului etic, conform sondajului: 77% din directorii din consiliile de administraţie sau senior manageri spun că ar fi dispuşi să justifice o anumită formă de comportament lipsit de etică pentru a ajuta o afacere să supravieţuiască”, se menţionează în studiu.
Mai mult, unul din trei ar fi dispus să ofere bani pentru a câştiga sau pentru a păstra un business.
Cu toate acestea, 28% dintre respondenţi cred că reglementările în domeniu au avut un impact pozitiv în descurajarea comportamentului lipsit de etică, marcând o creştere de patru procente faţă de sondajul din 2015.
Persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, care reprezintă 32% dintre respondenţi, demonstrează o atitudine mai relaxată faţă de comportamentele lipsite de etică. 73% dintre aceştia declară că un astfel de comportament este justificat pentru a ajuta o afacere să supravieţuiască, în comparaţie cu 49% dintre reprezentanţii generaţiei cu vârste cuprinse între 45 şi 54 de ani.
”În plus, 68% dintre respondenţii generaţiei Y (între 25 şi 34 de ani) cred că managementul companiei lor ar aborda un comportament lipsit de etică pentru a ajuta o afacere să supravieţuiască, iar 25% din această grupă de vârstă ar oferi bani pentru a câştiga sau pentru a păstra o afacere/un client”, punctează studiul citat.
Această categorie de vârstă arată, de asemenea, o neîncredere sporită în colegii lor, 49% consideră că aceştia ar acţiona non-etic pentru a-şi îmbunătăţi propria evoluţie în carieră.
De asemenea, în ciuda faptului că liniile de asistenţă telefonică pentru raportarea corupţiei (whistleblowing) sunt acum considerate o parte importantă a programului de conformitate al unei companii, doar 21% dintre respondenţi au cunoştinţă de existenţa unui astfel de canal în compania lor, în timp ce 73% ar lua în considerare furnizarea de informaţii direct către o terţă parte, cum ar fi o instanţă juridică.
Mai mult, 52% dintre respondenţi sunt îngrijoraţi de abaterile din cadrul organizaţiei lor. Din cei intervievaţi, 48% au simţit presiunea de a nu divulga informaţiile, astfel că 56% dintre aceştia au ales să nu raporteze cazurile de corupţie.
Studiul relevă, totodată, o tensiune între utilizarea tehnologiei şi monitorizarea datelor personale ale angajaţilor.
”75% dintre respondenţi spun că firmele lor ar trebui să monitorizeze sursele, precum e-mailurile, apelurile telefonice sau serviciile de mesagerie”, arată studiul.
În ciuda acestui fapt, 89% consideră că monitorizarea datelor din aplicaţiile de mesagerie instant ar fi o încălcare a vieţii private.
În perioada noiembrie 2016 - ianuarie 2017, agenţia de cercetări globale de piaţă Ipsos MORI a desfăşurat 4.100 de interviuri în 41 de tări.
Interviurile s-au desfăşurat faţă în faţă şi online în limba locală a statelor respective, în mod anonim, cu reprezentanţi cu diferite funcţii din companii de diverse mărimi şi din diverse sectoare din state emergente, inclusiv România, şi din state dezvoltate.
Medikatv.ro
