Piaţa platformelor de mobilitate urbană din România, pe care sunt activi jucători precum Uber şi Clever, este estimată la aproape 1,6 miliarde lei (340 milioane euro) şi generează beneficii economice de peste 1 miliard lei (210 milioane euro), fiind complementară serviciilor de taximetrie, arată un studiu publicat joi de PwC România.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Din total, piaţa de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane de lei, potrivit PwC.

”Astfel, piaţa locală de ride-sharing reprezintă 21% din piaţa totală de transport urban privat, iar piaţa totală a platformelor de mobilitate urbana (care include si contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) reprezintă 44% din total, facilitând accesul românilor la servicii de transport urban privat şi suplinind o nevoie de mobilitate urbană neadresată de modalităţile tradiţionale de transport urban”, se arată în comunicat.

În plus, studiul arată că activitatea platformelor de mobilitate urbana generează beneficii economice directe şi indirecte de peste 1 miliard lei anual, fiind complementară serviciilor de taximetrie şi avand un impact sistemic pozitiv. Astfel, beneficiile directe, reprezentate de taxele şi impozitele plătite de către operatorii de transport ce utilizează aceste platforme digitale de mobilitate, sunt de 304 milioane de lei anual, în vreme ce beneficiile indirecte, care reprezintă gradul de multiplicare in economie al consumului de servicii de transport urban privat generat prin platformele de mobilitate urbană, sunt de 781 milioane de lei, potrivit PwC.

Un partener PwC, Bogdan Belciu, coordonatorul studiului, a atras atenţia că densitatea auto din România cunoaşte o creştere semnificativă - numărul de autovehicule raportat la mia de locuitori. Spre exemplu, în Bucureşti aceasta este cu 22% mai mare decât media UE, iar infrastructura rutieră nu a reuşit să ţină pasul cu această creştere a parcului auto, potrivit lui Belciu.

”Acest lucru face ca Bucureştiul să fie între cele 5 cele mai congestionate oraşe din lume din punct de vedere al traficului, călătoriile cu maşina durând în medie cu 50% mai mult decât în condiţii normale de trafic, ceea ce se traduce prin 57 de minute timp de călătorie suplimentar datorat traficului congestionat per şofer zilnic, sau 218 ore anual suplimentare petrecute în maşini. Dincolo de timpul pierdut în maşini, acest fapt pune şi serioase probleme de mediu, nivelul particulelor în suspensie din aer din Bucureşti fiind dublu faţă de cel maxim recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În aceste condiţii, platformele de mobilitate urbana au găsit teren propice pentru dezvoltare, acestea venind să acopere un necesar neacoperit al pieţei de mobilitate urbană”, a declarat Bogdan Belciu.

Creşterea platformelor a completat activitatea firmelor de taximetrie

În plus, el a atras atenţia că, în ultimii patru ani, în Bucureşti şi Ilfov, numărul de licenţe de taxi a crescut cu circa 4%, iar venitul operaţional al firmelor de taximetrie a crescut cu 11% în acelaşi interval. Astfel, creşterea platformelor digitale de mobilitate urbană nu s-a reflectat în scăderea activităţii firmelor de taximetrie, ci a venit în completarea serviciilor oferite de acestea. Ulterior intrării pe piaţă locală a platformelor de mobilitate urbană, s-a observat o creştere accelerată a numărului companiilor cu activitate de transport persoane.

”Astfel, în timp ce în perioada 2004-2014, numărul firmelor transportatoare a crescut cu o medie de 3% pe an, în perioada 2014- 2018 numărul acestora a crescut în medie cu 17% pe an, cea mai mare creştere înregistrându-se în 2017 (42% fata de 2016), în anticiparea introducerii obligativităţii şoferilor de a colabora cu platformele de mobilitate urbana prin intermediul unei firme”, se arată în comunicat.

Potrivit studiului, numărul de şoferi de ride-sharing reprezintă 21% (aprox. 20.000) din totalul numărului de şoferi de transport urban privat, în vreme ce şoferii de taxi care folosesc aplicaţii de mobilitate urbană (precum Clever, Star Taxi) reprezintă 23% din total (aprox. 22.000).

”În continuare, numărul de şoferi de taxi care nu folosesc nicio aplicaţie de mobilitate urbană este semnificativ (aprox. 54.000). Fiind forma primară de activitate economică, serviciile de taximetrie reprezintă 84% din piaţa totală de servicii de transport urban privat. În medie, românii fac aprox. 17 călătorii pe an cu taxiul şi 3 calatorii pe an prin intermediul platformelor de ride sharing”, se arată în comunicat.

La nivel global, piaţa de e-hailing este estimată în prezent la 61 de miliarde de dolari şi este de aşteptat ca aceasta să crească până la 218 miliarde de dolari la orizontul anului 2025, pe fondul accelerării urbanizării, al dezvoltării tehnologiei digitale şi conexiunilor 5G, dar şi al presiunilor puse de schimbările climatice.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.