Problemele legate de lanţurile de aprovizionare generate de pandemia COVID-19 şi de invazia Rusiei în Ucraina ar putea duce la o pierdere de 920 de miliarde de euro la nivelul produsului intern brut (PIB) în întreaga zonă euro, până în 2023, conform unui raport Accenture. Acesta arată că pierderea potenţială echivalează cu 7,7% din PIB-ul zonei euro în 2023.
”Problemele legate de lanţurile de aprovizionare generate de pandemia COVID-19 şi de invazia Rusiei în Ucraina ar putea duce la o pierdere de 920 de miliarde de euro la nivelul produsului intern brut (PIB) în întreaga zonă euro, până în 2023”, conform unui raport Accenture (NYSE: ACN).
Pierderea potenţială echivalează cu 7,7% din PIB-ul zonei euro în 2023.
Depăşirea provocărilor va necesita o reinventare a lanţurilor de aprovizionare pe măsură ce se conturează o nouă ordine economică.
Publicat cu ocazia reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, raportul “From Disruption to Reinvention – The future of supply chains in Europe” explorează trei scenarii posibile pentru modul în care războiul s-a putea desfăşura în cursul anului viitor, simulând impactul fiecărui scenariu asupra zonei euro în ceea ce priveşte costurile şi termenele de redresare.
Potrivit raportului, întreruperea lanţurilor de aprovizionare din cauza pandemiei de COVID-19 a costat economiile din zona euro 112,7 miliarde de euro din PIB în 2021. Înainte de război, lipsa de aprovizionare cu materiale, problemele din logistică şi presiunile inflaţioniste destabilizau revenirea economică în Europa, iar cererea în creştere şi stocarea preventivă au îngreunat lanţurile de aprovizionare.
”Invazia Rusiei în Ucraina a agravat situaţia. Spre exemplu, problema deficitului de semiconductori, care trebuia să se rezolve în a doua jumătate a anului 2022, se anticipează acum că va persista până în 2023”, relevă raportul.
Un război prelungit ar putea duce la o pierdere suplimentară pentru PIB de până la 318 miliarde de euro în 2022 şi de 602 miliarde de euro în 2023, în timp ce inflaţia ar putea ajunge la 7,8% în 2022, înainte de a scădea în 2023.
"Deşi consensul experţilor este că Europa va evita recesiunea în acest an, combinaţia dintre pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina are potenţialul de a avea un impact semnificativ asupra economiei europene, provocând o încetinire semnificativă a creşterii. Deşi înainte de război se aştepta un fel de normalizare a lanţurilor de aprovizionare în a doua jumătate a anului 2022, acum nu ne aşteptăm ca acest lucru să se întâmple înainte de 2023, poate chiar nici până în 2024, în funcţie de modul în care evoluează războiul", a declarat Jean-Marc Ollagnier, CEO al Accenture în Europa.
Soluţionarea problemelor legate de lanţurile de aprovizionare va fi esenţială pentru competitivitatea şi creşterea europeană. Potrivit raportului, până la 30% din valoarea adăugată totală a zonei euro se bazează pe funcţionarea lanţurilor de aprovizionare transfrontaliere, fie ca sursă de intrare, fie ca destinaţie de producţie.
Raportul sugerează că este necesară o reinventare a lanţurilor de aprovizionare pentru a aborda o schimbare de paradigmă - lanţurile de aprovizionare au fost concepute în principal pentru a optimiza costurile, în timp ce, în lumea de astăzi, acestea trebuie să fie, de asemenea, mai reziliente şi mai agile pentru a răspunde la incertitudinile tot mai mari în materie de aprovizionare, devenind în acelaşi timp un avantaj competitiv cheie pentru a permite creşterea viitoare.
”Trei elemente cheie sunt esenţiale: Rezilienţa: Lanţurile de aprovizionare trebuie să fie capabile să absoarbă, să se adapteze şi să se refacă în urma unor perturbări, oricând şi oriunde ar apărea. Îmbunătăţirea vizibilităţii dinamice, identificarea riscurilor şi soluţiile de atenuare vor permite companiilor să răspundă la schimbările bruşte ale lanţurilor de aprovizionare. Planificarea scenariilor şi analizele de risc şi oportunitate le vor ajuta să se adapteze la evoluţia cererii şi a ofertei. Modelarea şi simularea reţelei, testele de rezistenţă, dimensionarea strategică a rezervelor şi opţiunile de aprovizionare multiplă vor permite organizaţiilor să gestioneze incertitudinile”, relevă raportul.
Al doilea element cheie este relevanţa. Lanţurile de aprovizionare vor trebui să fie centrate pe client şi agile, astfel încât să se poată adapta rapid şi eficient din punct de vedere al costurilor la schimbările cererii. Captarea de noi seturi de date, inclusiv date în timp real, din interiorul şi din afara organizaţiei şi din întregul lanţ valoric va fi esenţială. Automatizarea şi inteligenţa artificială vor permite organizaţiilor să identifice rapid noi modele de date pentru a informa mai bine procesul decizional. Trecerea de la modele centralizate şi liniare de aprovizionare la reţele descentralizate care utilizează producţia la cerere şi, în unele cazuri, aducerea producţiei mai aproape de punctul de vânzare, poate ajuta organizaţiile să răspundă mai bine aşteptărilor clienţilor în ceea ce priveşte îndeplinirea comenzilor.
Al treilea element cheie este sustenabilitatea. Lanţurile de aprovizionare moderne trebuie să sprijine, dacă nu chiar să accelereze, agendele de sustenabilitate ale organizaţiilor. Pentru a câştiga încrederea părţilor interesate, organizaţiile trebuie să facă lanţurile lor valorice transparente; o modalitate de a face acest lucru este prin intermediul blockchain sau al unei tehnologii similare. De asemenea, va fi esenţială trecerea de la procese liniare la procese circulare, în circuit închis, care să minimizeze deşeurile.
"Vizibilitatea în cadrul reţelelor de aprovizionare, inclusiv a furnizorilor de nivel 2 şi 3, este esenţială. Companiile trebuie să treacă de la o abordare "just-in-time" la o abordare "just-in-case", diversificând bazele de aprovizionare, planificând rute de transport alternative, făcând centrele de distribuţie flexibile şi creând stocuri. Acest lucru are un preţ, dar este o "poliţă de asigurare" împotriva şocurilor viitoare. Secretul este investiţia în noi tehnologii pentru a utiliza mai bine datele – de la gemenii digitali şi date analitice la turnurile de control ale lanţurilor de aprovizionare – în cadrul Cloud Continuum, care oferă o putere de calcul imensă într-un mod rentabil, flexibil şi durabil”, a declarat Kris Timmermans, care conduce divizia de Supply Chain & Operations a Accenture.
De asemenea, raportul evidenţiază două provocări mai profunde şi pe termen lung ca urmare a pandemiei şi a războiului: securitatea energetică, în condiţiile în care economiile europene trebuie să se ocupe de marea lor dependenţă de aprovizionarea cu petrol şi gaze naturale, accelerând în acelaşi timp reducerea emisiilor nete de CO2 la zero; şi necorelarea talentelor, ca urmare a îmbătrânirii populaţiei, a evoluţiei aşteptărilor angajaţilor şi a schimbărilor în cererea de competenţe.
"Războiul din Ucraina va avea un impact semnificativ, crescând numărul şi durata întreruperilor. Gravitatea va depinde de modul în care va evolua războiul, dar este nevoie de o reinventare, pe măsură ce o nouă ordine economică prinde contur în contextul unui mediu inflaţionist, al unei regionalizări crescute, al tranziţiei energetice şi al unei pieţe a talentelor tensionate. Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi accelerarea tranziţiei către sursele de energie verde vor fi esenţiale pentru atingerea securităţii. Iar capacitatea de a atrage, de a păstra, de a recalifica şi de a perfecţiona oamenii devine una dintre cele mai presante probleme din acest deceniu", spune Michael Brueckner, director de strategie pentru Accenture în Europa.
Raportul Accenture “From Disruption to Reinvention – The future of supply chain in Europe” se bazează pe o cercetare realizată în colaborare cu Oxford Economics. Analiza acoperă zona euro, formată din Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Slovacia şi Spania.
Raportul analizează trei scenarii posibile privind modul în care războiul ar putea evolua în anul următor, simulând impactul fiecărui scenariu asupra principalelor economii europene. În primul scenariu, sancţiunile împotriva Rusiei nu se intensifică şi ar putea fi chiar reduse, atenuând perturbările lanţului de aprovizionare. În cel de-al doilea scenariu, care reprezintă scenariul de referinţă actual, oferta de mărfuri rămâne volatilă pe tot parcursul anului 2022, ceea ce ar însemna că preţurile materiilor prime ar continua să crească. În acest caz, oamenii ar reduce cheltuielile neesenţiale, iar companiile ar prioritiza eficienţa. În cel de-al treilea scenariu, şi cel mai pesimist, războiul se prelungeşte până în 2023, ceea ce ar putea duce la un embargou mai larg asupra petrolului şi gazelor naturale din Rusia, ceea ce ar putea duce la perturbarea majoră a lanţului de aprovizionare, la o inflaţie care ar atinge 7,8% în 2022 şi la o încredere scăzută a consumatorilor.
Accenture este o companie globală de servicii profesionale, cu experienţă în digital, cloud şi securitate. Oferă servicii de strategie şi consultanţă, servicii interactive, tehnologie şi operaţiuni - toate bazate pe cea mai mare reţea de centre de tehnologie avansată şi operaţiuni inteligente din lume. Cei 699.000 de angajaţi deservesc clienţi din peste 120 de ţări.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
