Companiile de costrucţii din România au terminat anul trecut cu cel mai mare grad de îndatorare din 2008 încoace, au probleme mai mari în recuperarea creanţelor şi au redus investiţiile pe termen lung, în condiţiile în care finanţarea suplimentara nu este orientată pe termen lung, către investiţii, ci către acoperirea nevoilor temporare pe termen scurt, iar evoluţia acestui sector în 2017 este influenţată negativ de lipsa proiectelor de infrastructură, potrivit unui studiu publicat joi de compania de asigurări de credit Coface.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Companiile se confruntă cu creşterea gradului de îndatorare în ultimii ani, de la 73% în 2008, la 86% în 2013, 2014 şi 2015, pâna la 88% în 2016. În plus, datoriile au fost făcute pentru acoperirea nevoilor pe termen scurt, potrivit Coface.

”Aspectul problematic nu derivă din creşterea îndatorării în sine, ci din faptul că finanţarea suplimentară nu este orientată pe termen lung, către investiţii, ci către acoperirea nevoilor temporare pe termen scurt, adică pentru creşterea capitalului de lucru pe fondul extinderii duratei de colectare a creanţelor şi finanţării pierderilor din perioada 2010 - 2014 care nu au fost acoperite prin suplimentarea capitalului”, se arată în studiu.

Coface atrage atenţia şi asupra scăderii investţiilor pe termen lung, în condiţiile în care ponderea activelor fixe în total active a scăzut de la 65%, în 2008, la 55% în 2012 şi la 49% în 2016. Mai mult de atât, potrivit studiului, se remarcă un avans al duratei medii de colectare a creanţelor, de la 115 zile (2008), la 215 zile (2013), până la 195 zile în 2016, pe fondul creşterii arieratelor statului în acest sector. Sectorul construcţiilor are şi în 2017 o evoluţie mixtă pentru că, în pofida revenirii sectorului construcţiilor rezidenţiale, per ansamblu evoluţia este influenţată negativ de lipsa proiectelor de infrastructură, consideră directorul de ţară al Coface România, Eugen Anicescu.

”O îmbunătăţire până la finalul anului 2017 este greu de prognozat deoarece orice proiect de infrastructura are nevoie de etapele pregătitoare (fezabilitate, licitaţie, etc), ceea ce prelungeşte orizontul în care va produce impact”, a declarat Eugen Anicescu.

Totodată, anul trecut a fost înregistrată şi o scădere semnificativă pe segmentul reparaţiilor capitale, după un avans în 2015.

”S-a înregistrat o scădere şi pe segmentul reparaţiilor capitale, de -23,5%, după creşterea importantă de 32% din anul 2015 şi se pare ca efectul „Colectiv” şi „teama de cutremure” au trecut foarte repede. Tragem un semnal de alarmă cu privire la avansul nesustenabil al preţurilor construcţiilor rezidenţiale, în creştere cu 9% la finalul primului trimestru al anului curent, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior şi cu 18% faţă de primul trimestru din 2015”, a declarat directorul de servicii în cadrul Coface România, Iancu Guda.

Potrivit acestuia, factorii care susţin această crestere sunt pur sezonieri şi urmează să dispară în maximum trei ani: finanţare ieftină, care se va scumpi începând cu anul urmator, acumularea unui stoc de cerere nesatisfacută în perioada 2010 - 2015 şi care se revarsă acum în piaţă şi oferta inelastică. Totodată, Coface remarcă o creştere ”timidă a profitabilităţii generale, la doar 2,5% în 2016, comparativ cu perioada pierderilor înregistrate în 2010 - 2014, dar mult sub nivelul înregistrat inainte de impactul crizei financiare, respectiv 8%, în 2008”.

În plus, deşi în scădere comparativ cu perioada 2007 - 2008, ponderea creditului bancar orientată către acest sector rămâne una dintre cele mai ridicate, respectiv 13,4% la finalul anului 2016, în contextul în care ponderea construcţiilor în formarea Produsului Intern Brut (PIB) a scăzut constant în ultimii ani, de la 10% în anul 2008, la doar 5,8% în 2016. În acest sector, investiţiile statului au scăzut în anul 2016 la doar 2,5% din PIB, nivelul minim din ultimii zece ani, în timp ce primele patru luni ale anului curent au debutat cu un nou nivel minim, respectiv 2,3% din PIB, potrivit Coface.

Pe de alta parte, programul „Prima Casa” prin care guvernul a intervenit în piaţa imobiliară începe să îşi piardă din relevanţă, pretul mediu aferent proprietatilor imobiliare începând să depăşească în multe zone plafonul de finanţare. Garanţiile oferite prin acest program începând cu anul 2009 au reprezentat principalul pilon de sprijin al pieţei imobiliare după prăbuşirea dramatică cauzată de criza financiară. În perioada 2009 - 2016 au fost intermediate aproximativ 200.000 de tranzacţii prin acest program, cu o valoare totală de 31,5 miliarde lei, se arată în studiu.

Totodată, sectorul constructiilor rezidenţiale înregistreaza o revenire accelerată, preţul mediu la nivel naţional pe metru pătrat pentru clădirile rezidenţiale, apartamente vechi si noi, la finalul primului trimestru al anului curent a fost de 1.105 euro/mp, în crestere cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior şi cu +18% faţă de primul trimestru al anului 2015.

”Această revenire este susţinută atât de avansul creditării în condiţii favorabile pe fondul unor dobânzi momentan foarte scăzute, de creşterea venitului mediu cu 16% pe parcursul anului trecut, precum şi de acumularea unei cereri nesatisfăcute în perioada 2010 – 2015, amânarea preferinţei de achiziţie a unui imobil”, se arată în studiu.

Pentru elaborarea acestui studiu au fost luate în considerare toate sectoarele implicate în mod direct în activitatea de construcţii, atât în ceea ce priveşte zona rezidenţială, de infrastructură publică, cât şi întreţinerea recurentă sau activităţile conexe (instalaţii sanitare, electrice, vopsitorie, zugrăveli, montări de geamuri, tâmplărie şi dulgherie etc). Eşantionul cuprinde un număr de 65.445 de companii, aproximativ 10% din totalul firmelor româneşti.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.