Un număr de 6.113 proceduri noi de insolvenţă au fost deschise în 2021, în creştere cu 10% faţă de nivelul anului anterior, dar în continuare sub nivelul înregistrat înainte de impactul pandemiei Covid-19 pe plan local. Numărul de angajaţi raportat de firmele insolvente în perioada analizată este de aproape 30.000, arată un studiu Coface România. De asemenea, numărul total de firme înfiinţate în 2021 a fost de aproape 150.000, nivelul maxim al ultimului deceniu.
”Cel mai recent studiu Coface România arată că în anul 2021 s-au deschis 6.113 proceduri noi de insolvenţă, în creştere cu 10% faţă de nivelul anului anterior, dar în continuare sub nivelul înregistrat înainte de impactul pandemiei Covid-19 pe plan local. Pierderile companiilor care au intrat în insolvenţă au înregistrat o creştere accelerată. Numărul de angajaţi raportat de firmele insolvente în perioada analizată este de aproape 30.000”, arată compania.
În 2021 s-a observat o creştere a numărului companiilor insolvente care înregistrează venituri peste 0,5 milioane euro (medii şi mari). Astfel, numărul acestora s-a situat în 2021 la 322 companii, comparativ cu 301 în anul precedent. Această evoluţie se reflectă şi în creşterea pierderilor financiare de aproape 5,3 miliarde lei faţă de 3 miliarde lei în 2020, dar şi la nivel social. Dacă în 2020 firmele intrate în insolvenţă raportau un număr de aproape 20.000 de angajaţi, acesta a crescut în 2021 la aproape 30.000.
Conform datelor publicate de CIP (Centrala Incidentelor de Plăţi) furnizate de către Banca Naţională a României, sumele refuzate la plată cu instrumente de debit pe parcursul anului 2021 au fost în valoare totală de 1,2 miliarde lei, la jumătate faţă de nivelul din anul precedent şi aproape de opt ori mai puţin comparativ cu nivelul maxim al refuzurilor de plată înregistrat în criza financiară precedentă (2009-2010).
“Creşterea insolvenţelor în rândul companiilor mari poate genera efecte negative multiplicatoare în economie, din cauza contagiunii ridicate dintre afaceri. Creditul comercial, deci finanţarea companiilor prin extinderea termenelor de plată, a continuat să crească într-un ritm superior creditului financiar asigurat de sistemul bancar. În acest context, economia are nevoie de măsuri imediate pentru limitarea efectului de contagiune, adică vulnerabilitatea companiilor mici să ameninţe imunitatea celor medii şi mari”, a declarat Iancu Guda, services director, Coface România.
Cele mai multe insolvenţe deschise în anul 2021 au fost înregistrate în sectorul construcţiilor (1.115), urmat de comerţul cu amănuntul (847) şi comerţul cu ridicata (833). Astfel, ponderea primelor 3 sectoare care au înregistrat cele mai multe dosare de insolvenţă pe rol a variat în ultimii 5 ani între 50% - 54%, iar pentru primele 5 sectoare între 65% - 70%.
Primele 5 sectoare care înregistrează cel mai ridicat număr al insolvenţelor acoperă o pondere similară şi din punctul de vedere al firmelor totale active. Din această perspectivă, cel mai afectat sector este cel al fabricării produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte, care a înregistrat o rată a insolvenţelor de 54 de companii la 1.000 de firme active. Sectorul construcţiilor a înregistrat 34 de insolvenţe la 1.000 de companii active în anul 2021, 90% dintre acestea fiind companii mici cu venituri sub 0,5 mil. euro care nu au rezistat şocurilor de creştere a costurilor cu materia primă şi presiunile salariale din ce în ce mai mari.
Sectorul HoReCa completează podiumul industriilor cu cele mai multe insolvenţe la 1.000 de companii active, fiind activitatea cea mai puternic afectată de restricţiile împotriva pandemiei Covid-19.
“Anii 2020 şi 2021 sunt o excepţie de la evoluţia clasică a unei crize: 2020 a fost definit de o recesiune puternică dar cu insolvenţe în scădere (minimul istoric), iar revenirea din 2021 a fost o creştere economică fără precedent, peste asteptari şi cu un mediu extrem de volatil. Contextul a afectat mediul de business, generând multe insolvenţe, însă în continuare se păstrează o diferenţă faţă de crizele anterioare. Provocările companiilor au crescut pe fondul presiunii creşterii inflaţiei (costuri cu materiile prime, energie, gaz, combustibil sau majorarea dobânzilor). Presiunile se vor manifesta în continuare pentru că 2021 a fost doar o prefaţă pentru normalizarea mediului din 2022, accentuată de inflaţia care va continua să crească, dar şi de accentuarea riscurilor politice şi geo-politice. Având în vedere contextul economic actual, cel mai probabil anul curent va marca o creştere a insolvenţelor la un nivel superior celui înregistrat înainte de pandemia Covid-19”, a declarat Eugen Anicescu, country manager, Coface România
Analizând evoluţia pentru anul 2021, prin comparaţie cu anul precedent, se observă o situaţie favorabilă pentru maturizarea mediului de afaceri. Practic, raportul dintre companiile care şi-au întrerupt activitatea şi cele nou înfiinţate a scăzut la doar 1,14, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu şi de aproape două ori sub media înregistrată în perioada 2010-2020.
Numărul companiilor care şi-au întrerupt activitatea în anul 2021 a fost aproape de 118.000, în creştere cu 26% faţă de anul precedent. În acelaşi timp, numărul companiilor SRL nou înmatriculate în anul 2021 a crescut cu 31%, ajungând la circa 100.000. Mai mult decât atât, numărul total de firme înfiinţate în 2021 se apropie de 150.000, nivelul maxim al ultimului deceniu.
După un 2020 marcat de o recesiune vizibilă la nivelul mai multor sectoare de activitate, anul trecut a cunoscut o revenire economică semnificativă. Relansarea economică a fost susţinută şi de un maxim record al remitenţelor românilor din diaspora, care au trimis 3,4 miliarde euro pe parcursul anului 2021, cu aproape 10% peste întregul nivel al investiţiilor străine directe de 3 mld. euro. În acelaşi timp, relaxarea timpurie precipitată a restricţiilor împotriva Covid-19 în primăvara anului 2021 a contribuit la creşterea consumului şi susţinerea activităţii economice. Astfel, economia a înregistrat o creştere reală de circa 7%.
Pe de altă parte, inflaţia lunară înregistrată la finalul anului 2021 a fost aproape de 8,5%, în condiţiile în care inflaţia medie pentru întreg anul se apropie de 6%. Presiunile inflaţioniste au fost susţinute şi de creşterea preţurilor la gaze, energie şi combustibil, generând efecte secundare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
