Sindicaliştii din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu cer ministrului Diana Buzoianu consultări pe tema eficientizării activităţii instituţiei şi reducerii de cheltuieli, avertizând că un comisar trebuie să supravegheze în medie aproape 400 km² de teritoriu, mult mai mult decât media europeană. Reducerea de personal ar avea consecinţe grave asupra capacităţii instituţiei de a proteja mediul şi sănătatea cetăţenilor.
”Solicităm din nou doamnei ministru Diana Buzoianu, şi pe această cale, să discute cu noi pe tema reducerii cheltuielilor de personal şi a stării funcţionale, din teren, a activităţii comisarilor GNM. Suntem, la nivelul capacităţii GNM de a asigura resursa umană pentru inspecţie şi control, într-o situaţie extrem de dificilă. Diminuarea, deja, a veniturilor comisarilor de mediu, a angajatilor din GNM prin reducerea sporului pentru condiţii vătămătoare si eliminarea normei de hrana, au accentuat această stare”, au transmis reprezentanţii Sindicatului Naţional al Gărzii de Mediu.
Sindicaliştii afirmă că un comisar al Gărzii Naţionale de Mediu trebuie să supravegheze în medie aproape 400 km² de teritoriu.
”În multe state din vestul Europei, un inspector de mediu răspunde de 40–200 km², iar in Ungaria de 260 km2. Ceea ce înseamnă că sistemul românesc de control de mediu funcţionează cu de două până la zece ori mai puţini inspectori decât în statele europene cu care ne comparăm. În aceste condiţii, orice reducere de personal nu ar însemna eficientizare, ci slăbirea capacităţii statului de a proteja mediul şi sănătatea cetăţenilor”, avertizează sindicaliştii.
Aceştia arată că toate cele 150 de noi posturi de comisari de mediu alocate GNM, pentru ca România să îndeplinească criteriile de aderare la OECD nu sunt posturi bugetate în prezent.
”Reducerea numărului de posturi din instituţie, si aşa extrem de redus, ar fi un atac la sănătatea mediului si la sănătatea oamenilor. Avem obligaţii profesionale din ce in ce mai multe, cerinte legislative tot mai mari. În multe judeţe, un număr redus de comisari trebuie să gestioneze sute de obiective de control, situaţii de urgenţă de mediu şi sesizări ale cetăţenilor. Practic devine imposibil să răspundem competitiv la toate aceste cerinţe”, susţin sindicaliştii.
Aceştia avertizează că reducerea personalului în GNM ar avea consecinţe grave: diminuarea capacităţii de control şi prevenţie; creşterea riscului de poluare şi de încălcare a legislaţiei de mediu; întârzierea intervenţiilor în cazuri de incidente de mediu; slăbirea autorităţii statului în domeniul protecţiei mediului.
”Solicităm doamnei ministru încă o dată să analizăm cu responsabilitate impactul unor astfel de măsuri şi să găsim împreună soluţii care să consolideze, nu să slăbească, Garda Naţională de Mediu”, au mai transmis sindicaliştii.
În august 2025, Garda Naţională de Mediu anunţa un proces de reorganizare, în cadrul căruia ponderea posturilor de conducere în instituţie a scăzut la jumătate, de la 12% la 6%. Creştea însă 150 numărul efectiv al comisarilor din teren.
”În acord cu angajamentele pe care ni le-am asumat pentru aderarea la OECD, astăzi efectivele GNM cresc focalizat pe activitatea din teren. Pregătim noua generaţie de comisari de mediu, printr-o reorganizare care reduce atât numărul posturilor de conducere cât şi comprimă personalul în anumite zone de suport, dar creşte cu 150 numărul efectiv al comisarilor din teren. Ponderea posturilor de conducere în instituţie a scăzut la jumătate, de la 12% la 6%”, au transmis atunci oficialii Gărzii Naţionale de Mediu.
Aceştia explicau de ce este necesară reforma GNM:
- singura linie de control pentru o plajă foarte largă de activităţi ce pot afecta aerul, apa sau solul.
- instituţie care a accesat în grad de 100% fondurile din PNRR
- instituţia se deschide spre absolvenţii şi experţii din domeniul protecţiei mediului, concomitent cu apropierea de vârsta de pensionare pentru mai mulţi dintre angajaţi
- prima reorganizare serioasă a GNM din ultimii 13 ani!
Medikatv.ro
