Shell şi-a revizuit în scădere obiectivul de reducere a emisiilor de carbon până în 2030 şi a renunţat la un obiectiv ”riscant” pentru 2035, invocând aşteptările privind cererea puternică de gaze şi incertitudinea în tranziţia energetică, chiar dacă a confirmat un plan de reducere a emisiilor la zero net până în 2050, transmite Reuters.
Revizuirea Shell urmează unei măsuri similare a rivalului BP, de anul trecut, deoarece multe guverne din întreaga lume au încetinit implementarea politicilor climatice şi au amânat obiectivele pe fondul creşterii costurilor energiei şi al preocupărilor legate de aprovizionare.
De asemenea, companiile petroliere au fost supuse unei presiuni crescute a investitorilor de a se concentra pe cele mai profitabile afaceri, după ce au raportat profituri extraordinare în ultimii ani, în timp ce profiturile din surse regenerabile au scăzut.
Schimbările aduse obiectivelor Shell sunt un pilon central în reorganizarea strategiei CEO-ului Wael Sawan pentru a se concentra pe proiecte cu marjă mai mare, producţie constantă de petrol şi creşterea producţiei de gaze naturale pentru a creşte rentabilitatea.
Într-o actualizare anuală a strategiei sale de tranziţie energetică, de joi, Shell a declarat că va viza o reducere cu 15-20% a intensităţii nete de carbon a produselor sale energetice până în 2030, comparativ cu nivelurile de intensitate din 2016. Anterior, vizase o reducere de 20%.
Măsurarea emisiilor provenite de la arderea combustibililor fosili în funcţie de intensitate, mai degrabă decât în termeni absoluţi, înseamnă că o companie îşi poate creşte din punct de vedere tehnic producţia de combustibili fosili şi emisiile generale în timp ce utilizează compensaţii sau adăugând energie regenerabilă sau biocombustibili la mixul său de produse.
Shell, cel mai mare comerciant de gaze naturale lichefiate (GNL) din lume, a declarat că gazele şi GNL-ul vor juca un rol critic în tranziţia energetică prin înlocuirea carbonului mai poluant în centralele electrice.
În acelaşi timp, se aşteaptă ca vânzările de energie electrică, care includ energie regenerabilă, să fie mai mici decât se prognozase anterior.
Compania a retras un obiectiv anterior de a-şi reduce intensitatea carbonului cu 45% până în 2035.
Sawan a declarat pentru Reuters că este ”periculos” ca Shell să stabilească obiective de reducere a emisiilor pentru 2035, deoarece ”există prea multă incertitudine în acest moment în traiectoria tranziţiei energetice” .
”Încercăm să ne concentrăm compania, organizaţia şi acţionarii noştri pe un punct de referinţă mult mai clar... care este 2030”, a spus Sawan.
Shell a introdus, de asemenea, o nouă ”ambiţie”, de a reduce emisiile totale de la produsele petroliere, cum ar fi benzina şi combustibilul pentru avioane vândute clienţilor, cu 15-20% până în 2030, comparativ cu 2021.
Emisiile utilizatorilor finali, denumite Scope 3, reprezintă aproximativ 95% din poluarea cu gaze cu efect de seră a companiei.
De asemenea, Shell şi-a menţinut obiectivul de a înjumătăţi emisiile provenite din propriile operaţiuni, cunoscute sub numele de emisii Scope 1 şi 2, până în 2030, declarând că a atins deja mai mult de 60% din această ţintă.
Mark van Baal, fondatorul grupului de acţionari activişti Follow This, care a co-depus o rezoluţie privind schimbările climatice la viitoarea adunare generală anuală a Shell, a declarat că ”cu această întoarcere în urmă, Shell pariază pe eşecul Acordului de la Paris privind clima, care necesită aproape înjumătăţirea emisiilor în acest deceniu”.
Shell se confruntă, de asemenea, cu provocări legale cu privire la strategia sa privind schimbările climatice şi face apel împotriva unei hotărâri de referinţă olandeze, care i-a ordonat să-şi reducă emisiile mai repede.
Ca parte a strategiei, Shell a început reducerea personalului la nivel de companie, inclusiv în divizia sa de soluţii cu emisii scăzute de carbon, în încercarea de a economisi până la 3 miliarde de dolari.
Şi-a vândut, de asemenea, afacerea europeană de comercializare a energiei, a părăsit proiectele eoliene offshore şi cu emisii scăzute de carbon, a pus în vânzare activele solare din SUA şi şi-a plasat complexul gigant de rafinare şi petrochimie din Singapore în curs de revizuire.
De asemenea, a anunţat planuri de a închide o rafinărie din Germania şi de a părăsi operaţiunile de petrol pe uscat din Nigeria.
Compania a raportat un profit net de 28 de miliarde de dolari în 2023, pe fondul vânzărilor puternice de gaze naturale lichefiate şi petrol, care au fost însă în scădere cu 30% faţă de câştigurile record din anul precedent.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
