Şeful misiunii FMI pentru România Jan Kees Martijn a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că pachetul de măsuri fiscale adoptat Guvern este un pas în direţia dorită, dar a precizat că mai trebuie făcute ajustări. El a menţionat că deficitul fiscal trebuie să scadă sub trei procente şi a mai afirmat că sunt limitate capacităţile de reducere a cheltuielilor publice.
“Pachetul de măsuri fiscale recent adoptat este un pas în direcţia dorită, dar mai trebuie făcute nişte ajustări. Ţinta de deficit de 4,4% fixată iniţial este acum în afara puterii de a fi acoperită şi este estimată undeva la şase procente. Deficitul fiscal va trebui să scadă sub trei procente, aşa cum a fost agreat cu Comisia Europeană. Asta pentru a putea duce la eliberarea de noi fonduri din partea Uniunii Europene. Trebuie făcute alte ajustări pentru a ajunge la acest obiectiv. Noul pachet fiscal vă îmbunătăţeşte politicile în anumite zone. Se ocupă în general de taxe în domeniul construcţiilor, IT şi noul pachet fiscal introduce şi măriri în ceea ce priveşte microîntreprinderile. Pragurile pentru înregistrarea unei microîntreprinderi ar trebui scăzute. Taxele aplicate băncilor au pus o povară suplimentară pe companii şi ar putea să impacteze şi în continuare performanţele financiare”, a declarat Jan Kees Martijn.
El a mai anunţat că este necesară eliminarea privilegiilor existente în sistemul public.
“Capacităţile de reducere a cheltuielilor publice sunt limitate. Corectarea cheltuielilor publice pe termen mediu ar putea fi de ajutor pentru Guvern, dar este puţin probabil să se poată întâmpla acest lucru. Pentru a ajunge cu sistemele de educaţie şi de sănătate la nivelul Uniunii Europene sunt necesare investiţii şi în continuare. Va fi necesară o creştere a procentului alocat cu încă două procente din Produsul Intern Brut faţă de ceea ce este prevăzut în acest moment. De asemenea, este necesară eliminarea privilegiilor existente în sistemul public în acest moment. De asemenea, ar trebui alocate fonduri pentru a se face trecerea cât mai rapidă de la energia produsă din combustibili fosili la energia verde”, a explicat şeful misiunii FMI în România.
El a mai apreciat că este binevenită crearea unei direcţii de taxe la Ministerul Finanţelor astfel încât strategiile fiscale să fie analizate înainte să fie implementate.
Jan Kees Martijn a făcut şi o analiză a politicilor monetare.
“În privinţa politicilor monetare, deşi presiunea preţurilor a început să fie moderată, BNR ar trebui să menţină o abordare atentă astfel încât inflaţia să ajungă în apropiere de ţintă până la mijlocul anului 2025. Politica monetară a ajutat la scăderea inflaţiei. Angajamentul BNR de a menţine dobânzile cheie până în 2023 este binevenită. Relaxarea politicii monetare ar trebui să aştepte până când inflaţia de bază este pe o ţintă de scădere predictibilă. În cazul unei revizuiri în creştere a preţurilor şi inflaţiei de bază, BNR ar trebui să înăsprească politica monetară. Decizia guvernului de a controla preţurile la alimente nu este o strategie bună pentru scăderea preţurilor”, a mai transmis Jan Kees Martijn.
El a previzionat o creştere economică de 3,75% pe termen mediu pe măsură ce consumul îşi revine şi a mai anunţat că inflaţia ar putea scădea de la 7,5 la sfârşitul acestui an la puţin peste patru procente la finalul lui 2024.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
