Rosneft, cea mai mare companie petrolieră din Rusia, a trecut în totalitate de la contracte în dolari la contracte în euro, pentru a-şi proteja tranzacţiile de sancţiunile Statelor Unite, a declarat joi directorul general al grupului, Igor Secin, transmite Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Trecerea la tranzacţiile în euro este văzută ca parte a unei strategii mai ample a Rusiei de a-şi reduce dependenţa faţă de dolar, dar este improbabil ca schimbarea să crească rolul euro pentru Rusia, având în vedere dobânzile negative practicate de Banca Centrală Europeană (BCE).

”Toate contractele noastre de export sunt deja implementate în euro, iar potenţialul de a lucra cu moneda europeană este foarte ridicat”, a declarat Secin la un forum economic din oraşul italian Verona.

”În prezent este o măsură forţată, pentru a proteja compania de impactul sancţiunilor Statelor Unite”, a spus acesta.

Reuters a relatat la începutul acestei luni că Rosneft a stabilit ca euro să fie moneda utilizată în toate contractele noi de export.

Washingtonul a avertizat că va impune sancţiuni împotriva Rosneft din cauza operaţiunilor grupului din Venezuela, măsură considerată ilegală de către Rosneft.

Statele Unite au impus Moscovei o serie de sancţiuni financiare şi economice, din cauza rolului jucat în criza ucraineană şi a amestecului în alegerile americane. Rusia neagă aceste acuzaţii.

În 2018, Rosneft a exportat petrol şi produse petroliere în valoare de 5.700 de miliarde de ruble (89 miliarde de dolari), potrivit raportelor sale financiare.

Novatek, cel mai mare producător de gaze naturale lichefiate din Rusia, a anunţat la rândul său, joi, că a trecut la tranzcţii în euro pentru majoritatea contractelor sale, în vederea evitării impactului sancţiunilor americane.

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut de-dolarizarea pentru a limita expunerea la riscul unor noi sancţiuni americane, în timp ce banca centrală a Rusiei a redus în 2018 ponderea dolarului în rezervele sale.

Trecerea la euro are şi neajunsuri, aceea că BCE cere băncilor să plătească dobânzi pentru a păstra rezerve la banca centrală, ducând o politică a dobânzilor negative.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.