România are 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/metrul pătrat faţă de o medie recomandată la nivel european de 140kWh/metrul pătrat, arată un proiect care vizează eficienţa energetică, realizat de Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi în Energie (ACUE) şi finanţat din fonduri norvegiene. Acelaşi studiu arată că, în ceea ce priveşte locuinţele, consumul de energie poate fi redus cu 35% „prin schimbări de comportament şi măsuri de eficientizare”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
Proiectul „Eficienţă Energetică în case inteligente, clădiri inteligente şi reţele inteligente” derulat în ultimele 14 luni de Federaţia ACUE în parteneriat cu Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice (AECCSC),  a acţionat pe trei piloni furnizând, prin intermediul unor experţi, soluţii de creştere a eficienţei energetice în locuinţe şi în clădirile publice, dar şi informaţii legate de necesitatea dezvoltării reţelelor de distribuţie a energiei pentru a fi capabile să integreze eficient energia din surse regenerabile, în folosul comunităţilor.
Bilanţul acestui proiect, ale cărui concluzii au fost date publicităţii joi, arată că România are î 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/mp faţă de o medie recomandată la nivel european de 140kWh/mp. 
Evenimente

30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
12 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
17 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
„Un calcul sumar arată că dacă am atinge consumul recomandat pe metrul pătrat, am obţine o economie de peste 6 miliarde de lei anual. Cu aceşti bani am putea construi 10 şcoli de dimensiuni medii-mari sau 2 spitale regionale”; afirmă realizatorii proiectului.
În ceea ce priveşte casele inteligente, proiectul arată că românii pot evita risipa a peste 35% din energia consumată în locuinţe, prin schimbări de comportament şi măsuri de eficientizare. Îmbunătăţirea izolaţiei pereţilor exteriori şi măsurile de etanşeizare pot reduce factura la încălzire cu până la 30%. 
Cât despre reţelele inteligente, experţii consultaţi în cadrul proiectului sunt de părere că, în contextul în care consumul de energie electrică este aşteptat să crească cu aproximativ 60%, până în anul 2030, la nivel european, şi în condiţiile creşterii constante a numărului de prosumatori, reţelele de electricitate vor trebui să integreze o mare parte a energiei curate, fapt care impune investiţii substanţiale pentru modernizarea infrastructurii existente. 
„Reţelele de distribuţie a energiei joacă un rol crucial în tranziţia energetică asigurându-se, pe de o parte că energia produsă este preluată de la producători, inclusiv prosumatori, şi pe de altă parte că este distribuită eficient şi sigur către consumatori”, se mai arară în bilanţul proiectului.
În cadrul proiectului a fost realizat şi un studiu privind sistemele energetice integrate din Târgu Mureş, în vederea dezvoltării unui concept de comunitate independentă energetic. Studiul abordează aspecte esenţiale legate de integrarea diverselor surse de energie într-un sistem complex şi oferă o viziune asupra optimizării utilizării şi distribuirii energiei. O comunitate de energie ar putea oferi economii de aproape 30%, în privinţa costurilor necesare tranziţiei  energetice pentru municipiul Târgu-Mureş, comparativ cu opţiunea proiectelor individuale. Conform analizei efectuate, pentru trei scenarii diferite de instalaţii şi consum, costurile privind implementarea soluţiilor cu sprijinul comunităţilor de energie variază între 340 şi 512 milioane de euro, în timp ce adoptarea de soluţii individuale ar însemna un efort financiar între 440 şi 656 milioane de euro.
„Până în 2050, estimarea este că jumătate dintre cetăţenii europeni ar putea produce până la 50% din energia regenerabilă, potrivit unei analize recente a CE. În tot mai multe locuri, cetăţenii se reunesc în comunităţi pentru a juca un rol activ în piaţa de energie. Am ales Târgu-Mureş pentru realizarea unui studiu de caz, în scopul evidenţierii implicaţiilor şi avantajelor aduse de sistemele energetice integrate, precum şi perspectivele pentru viitorul sustenabil al producţiei de energie electrică şi termică pentru autoconsum”, a declarat directorul adjunct al Federaţiei ACUE şi managerul de proiect, Cristina Păun.
Bilanţul proiectului „Eficienţă Energetică în case inteligente, clădiri inteligente şi reţele inteligente” arată un real interes atât din partea publicului, cât şi a autorităţilor pentru politicile naţionale şi măsurile locale de reducere a risipei de energie, interes care trebuie susţinut constant prin informaţie, oportunităţi de finanţare de la nivel naţional şi investiţii locale, susţin realizatorii acestuia.
Eficienţa energetică presupune utilizarea inteligentă a resurselor energetice, iar proiectul a demonstrat, prin exemple practice şi informaţii actualizate, că măsura esenţială pentru tranziţia energetică este adoptarea unui consum inteligent de energie, precizează sursa citată.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.