Obligaţia stabilită la summitul NATO de la Haga din 2025 ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare ar face ca aproape toate ţările europene membre NATO, cu excepţia Suediei, să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educaţie. Pentru România, unde veniturile bugetare reprezintă doar 34% din PIB, acest angajament ar însemna ca aproape 15% din veniturile bugetare ale statului să fie direcţionate către apărare, cel mai ridicat procent dintre statele europene membre NATO. În actualul context de securitate şi al angajamentelor luate, România trebuie să combată evaziunea fiscală şi să-şi alinieze sistemul fiscal la modelul european pentru a creşte nivelul veniturilor bugetare şi a se apropia de media europeană (≈45% din PIB). Datele sunt prezentate de Monitorul Social, proiect al Friedrich Ebert Stiftung Romania, care a analizat statisticile oficiale ale Eurostat.
Conform summitului NATO de la Haga din 2025, toate statele membre NATO s-au angajat să aloce pentru apărare 5% din PIB, cu excepţia Spaniei. Deşi acest procent pare egal pentru toate statele, statele membre NATO nu fac cheltuieli din PIB-ul naţional, ci din încasările pe care le colectează din diverse surse (taxe, impozite, accize, redevenţe, venituri din capital etc.), precizează Monitorul Social.
Pentru că România colectează doar 34% din PIB, conform datelor din 2023, alocarea de 5% din PIB pentru apărare ar însemna că România îşi asumă să cheltuiască pentru apărare aproape 15% din încasările sale bugetare, ceea ce ar plasa ţara noastră pe primul loc între ţările membre NATO din Europa. În comparaţie, Franţa are venituri bugetare de 51,5% din PIB, astfel că o alocare pentru apărare de 5% din PIB ar reprezenta mai puţin de 10% din încasările sale totale. O situaţie mai apropiată de cea a României o regăsim în alte state din estul Europei, cu bugete naţionale mici ca procent din PIB: Bulgaria şi Lituania vor trebui să aloce apărării 13,6% din totalul veniturilor bugetare, iar Cehia 12,4%, precizează aceeaşi sursă.
În 2023, România a cheltuit pentru apărare aproximativ 1,7% din PIB, ceea ce reprezenta aproximativ 5% din încasările bugetare de 34% din PIB ale statului în acel an. Această proporţie era în rând cu alte state din Europa de Est, precum Polonia sau Bulgaria, care au cheltuit 2,1% din PIB, la încasări de 41,6% din PIB, respectiv 1,5% din PIB, la încasări de 36% din PIB, uşor sub limita de 5% din încasările bugetare totale. În contrast, statele vest europene cheltuiau pentru bugetul de apărare sub 3% din încasările lor, media UE27 a cheltuielilor pentru apărare fiind de 1,3% din PIB, iar veniturile bugetare reprezentând 45% din PIB. După aceste cifre, saltul către un prag de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare în rândul statelor vest europene ar pune mult mai puţină presiune pe bugetele lor naţionale decât în state precum România, care încasează foarte puţin ca procent din PIB, arată Monitorul Social.
„Situaţia devine şi mai dramatică atunci când oferim şi comparaţia cheltuielilor naţionale pentru educaţie. În anul 2023, toate statele europene cheltuiau mai mult pentru educaţie decât pentru apărare, cu media UE27 de cheltuieli pentru educaţie de 3,5 ori mai mare decât cheltuielile pentru apărare. Dacă toate statele europene membre NATO ar urma înţelegerea de la summitul NATO de la Haga, Suedia ar rămâne singurul stat european cu o alocare bugetară mai mare pentru educaţie decât pentru apărare, în condiţiile în care nu calculăm posibilele reduceri de alocare pentru a crea spaţiul fiscal necesar”, arată datele prezentate de Monitorul Social.
Potrivit aceleiaşi surse, noua preocupare pentru consolidarea cheltuielilor de apărare în Uniunea Europeană va pune presiune în mod disproporţionat pe statele membre, iar România pare a fi statul de departe cel mai afectat de acest acord, ca urmare a încasărilor sale bugetare extrem de mici faţă de media UE27. De la o alocare actuală pentru apărare de 5% din încasările naţionale, acordul de la Haga ar creşte alocarea la aproape 15% din încasările naţionale. Mai mult, inclusiv posibilitatea de a acoperi aceste cheltuieli prin împrumuturi este imposibilă, având în vedere că România înregistrează deja cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, la aproape 9% în 2024. Pe lângă dificultatea de a realiza alocările bugetare dorite pentru armată, statele europene membre NATO se confruntă şi cu probabilitatea de a ajunge să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educaţie.
„În concluzie, dacă ţinem cont de contextul actual de securitate şi de angajamentele luate, România nu îşi poate permite să rămână la un nivel scăzut al veniturilor bugetare, comparativ cu media statelor UE. Combaterea evaziunii fiscale şi alinierea sistemului fiscal la modelul european va putea ridica nivelul veniturilor bugetare pentru a ne apropia de media europeană (≈45% din PIB), în aşa fel încât ţara noastră să poate face faţă angajamentelor internaţionale şi, totodată, să aibă resursele necesare pentru a finanţa educaţia şi dezvoltarea pe termen lung”, mai arată sursa citată.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
